Agenţia citată aminteşte că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală şi ameninţat de un verdict iminent într-un alt proces, pretinde că este victima unei „structuri subterane" care „parazitează instituţiile statului".
„Această figură controversată a scenei politice, care nu a putut candida pentru postul de prim-ministru din cauza condamnării sale, nu a încetat, de la revenirea partidului său la conducerea României, la finalul lui 2016, să accentueze presiunea asupra magistraţilor", adaugă AFP.
Aceasta mai scrie că manifestanţii au venit din toată ţara la bordul unor autocare închiriate de partid, iar, pentru "a ocupa" Piaţa Victoriei, de peste un an locul unor proteste regulate împotriva guvernului, "PSD a stabilit cote obligatorii de participanţi pentru fiecare filială locală şi a cerut membrilor săi contribuţii financiare".
Totodată, „semn al dorinţei de a-şi face auzită vocea în străinătate, organizatorii au distribuit manifestanţilor pancarte în engleză care criticau 'poliţia politică' ce ar acţiona în România", mai arată agenţia franceză de presă.
Despre manifestaţia PSD şi a miilor de susţinători din faţa sediului guvernului de la Bucureşti scrie, conform Agerpres, şi Reuters, care notează că protestul a vizat presupusele abuzuri de putere ale procurorilor anticorupţie.
„Manifestaţia a fost văzută ca răspunsul coaliţiei de guvernământ la o serie de mari proteste antiguvernamentale de stradă organizate împotriva tentativelor social-democraţilor de a dezincrimina mai multe infracţiuni de corupţie, prin ordonanţă de urgenţă, anul trecut. Protestul popular i-a forţat pe social-democraţi să retragă ordonanţa", explică Reuters.
Agenţia menţionată notează că România este unul dintre cele mai corupte state din Uniunea Europeană iar Bruxellesul menţine sistemul judiciar de la Bucureşti sub monitorizare specială.
Reuters adaugă că procurorii anticorupţie au obţinut în ultimii ani numeroase condamnări ale unor parlamentari, miniştri şi primari, expunând conflicte de interese, abuzuri de putere, fraude şi obţinerea unor contracte cu statul în schimbul mitei.
„Dar politicieni aflaţi la conducere, unii dintre ei fiind sub investigaţie în prezent sau în faza de judecată, au negat faptele imputate şi au acuzat procurorii că îşi folosesc puterea pentru persecuţie politică", aminteşte Reuters. Ei i-au acuzat de asemenea că uzează prea mult de denunţuri de la terţi pentru a construi cazuri.
Relatând despre manifestaţia de sâmbătă, agenţia de presă britanică scrie că Liviu Dragnea a intrat în mulţime pe acordurile Odei Bucuriei a lui Beethoven, care este totodată şi imnul UE.
Şi Reuters aminteşte că Dragnea a fost condamnat în dosarul referendumului, lucru care l-a împiedicat să ocupe postul de premier, iar acum este judecat într-un alt caz de presupusă instigare la abuz în serviciu şi este cercetat într-un dosar privind fonduri europene. În toate cele trei cazuri, Dragnea a respins acuzaţiile, adaugă agenţia citată.
Sursa menţionată mai relevă că parlamentarii social-democraţi încearcă în prezent revizuirea Codului Penal iar criticii au spus că schimbările propuse ar afecta investigaţiile.
Agenţia EFE notează la rândul său problemele în justiţie ale lui Liviu Dragnea, precum şi acuzaţiile acestuia, din timpul mitingului, la adresa procurorilor.
Totodată, EFE relevă că, înconjurat de prim-ministrul Viorica Dăncilă, de primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, şi de toţi miniştrii cabinetului, liderul PSD i-a atacat şi pe cei doi „mari rivali'' ai săi, preşedintele Klaus Iohannis şi şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
Referindu-se la mitingul din Piaţa Victoriei, EFE scrie că au participat pentru a-şi arăta susţinerea pentru guvern "zeci de mii de simpatizanţi ai PSD, majoritatea în vârstă".
„În plus, ei şi-au exprimat nemulţumirea pentru ceea ce consideră a fi o „confiscare a votului”. Aceasta cu referire la protestele opoziţiei conservatoare faţă de reformele guvernului din sistemul judiciar, criticate şi de Comisia Europeană ca o încercare de subminare a independenţei judiciare a ţării", adaugă EFE.
Sursa citată conchide că manifestaţia de sâmbătă este „cea mai numeroasă organizată de un partid politic de la la căderea comunismului în 1989, însă a rămas foarte departe de jumătatea de milion de manifestanţi pe care Dragnea intenţiona să îi mobilizeze".