Măsurile fiscale anunțate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, vor duce la desființarea a peste jumătate din instituțiile publice de cultură, anunță ministrul Culturii Raluca Turcan, care adaugă că aceste măsuri vor avea consecințe grave.
Măsurile fiscale vor desființa instituțiile de cultură
Măsurile fiscale anunțate de către Guvernul de la București ar putea duce la desființarea a 61% din instituţiile publice de cultură, se arată într-o adresă trimisă de către ministrul Culturii, Raluca Turcan, către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
„Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan.
Măsurile fiscale vor avea consecințe grave
Ministrul Culturii a mai adăugat că măsurile fiscale avute în vedere vor avea consecințe grave, subliniind că va fi afectat și Dreptul de acces la cultură.
„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, spune ministrul.
Sectorul cultural, 3,1% din PIB
Ministrul Raluca Turcan a mai spus că sectorul cultural reprezintă 3,1% din PIB, subliniind, de asemenea, că sectoarele culturale creative (SCC) au angajat mult mai mulți tineri decât orice alte sectoare.
Totuși, ministrul Culturii mai spune că adresa nu este menită să ceartă excepții pentru sectorul cultural.
„Ne dorim ca măsurile care vor fi implementate să asigure, pe lângă scăderea cheltuielilor publice, funcţionarea eficientă a instituţiilor publice de cultură în vederea asigurării garantării dreptului de acces la cultură potrivit prevederilor Constituţiei României”, spune ministrul Raluca Turcan.
Nu în ultimul rând, potrivit ministrului Culturii, unul dintre articolele OUG va avea un mare impact asupra bibliotecilor publice, muzeelor, instituţiilor publice de spectacole şi concerte (teatre, opere, filarmonice, centre culturale, școli populare, centre pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale, cămine, case de cultură).
Ministrul Raluca Turcan se referea la articolul care stipulează că „numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se anulează”.
„Majoritatea autorităţilor publice locale nu au instituţii publice de cultură cu peste 50 de salariaţi, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) şi să reducă cu cel puţin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menţinerea activităţii, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă şi nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu”, continuă Raluca Turcan.
Instituțiile culturale care implementează proiecte prin PNRR, afectate
Ministrul Culturii a mai spus că măsurile fiscale anunțate de ministrul Marcel Boloș vor afecta și instituțiile culturale care implementează proiecte prin PNRR sau cu ajutorul fondurilor europene.
„Desfiinţarea sau comasarea acestora cu alte instituţii sunt de natură, pe lângă bulversarea sistemului de finanţare a proiectelor culturale, precum şi cel de cercetare în domeniul culturii, să pună în pericol atingerea jaloanelor din PNRR precum şi pierderea fondurilor obţinute din programele europene”, spune ea.
Nu în ultimul rând, ea a mai adus în discuție și impactul asupra bugetelor instituțiilor culturale, spunând că „începând cu exerciţiul bugetar al anului 2024, la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autorităţile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie şi Sport nu pot depăşi 7,5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent”.
„Conform datelor din ţară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorităţii instituţiilor publice de cultură din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătăţirea efectivă a bugetului înseamnă intrarea în incapacitate de plată. Practic, prin impunerea acestui procent autorităţile publice locale vor fi nevoite să concedieze masiv personalul instituţiilor publice de cultură din subordine, urmând totodată să înceteze efectiv activitatea unora dintre acesta din lipsă de fonduri”, mai spune ea.