Peste 60% din cei intervievaţi în cadrul unui sondaj comandat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă gazele neconvenţionale şi gazele de şist, potrivit unui comunicat al Agenţiei, citat de Agerpres.
Necesitatea unei informări corecte şi echilibrate cu privire la resursele neconvenţionale este una din principalele concluzii ale sondajului efectuat la comanda ANRM în cadrul “Campaniei de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist”. Sondajul a fost realizat în zonele ce includ perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale: judeţul Constanţa (oraşul Constanţa şi comunele Costineşti şi Limanu) şi judeţul Vaslui (oraşul Bârlad şi comunele Iana, Pungeşti, Ştefan cel Mare şi Băceşti). Sondajul s-a derulat în luna iulie, pe eşantioane reprezentative. Cercetarea sociologică a vizat identificarea gradului şi nevoii de informare a locuitorilor din cele două regiuni.
“Peste 60% dintre cei intervievaţi susţin că sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenţionale – gaze de şist, la activităţile de explorare şi exploatare, avantaje şi dezavantaje. În ambele zone, s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările iniţiale sunt direct lucrări de exploatare. De asemenea, peste 50% din cei intervievaţi declară că “nu ştiu” care este durata etapei de explorare (între 3 şi 5 ani) în urma căreia se stabileşte dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective”, se arată în comunicat.
De asemenea, peste 65% din cei care au luat parte la sondaj spun că nu ştiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% declară că nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Întrebaţi care sunt avantajele explorării/exploatării, peste 40% au declarat că “nu ştiu”. În plus, 47% susţin că nu a existat o informare corectă până în acest moment în spaţiul public. În ceea ce priveşte sursele de informare, aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi consideră că primăria ar trebui să informeze cetăţenii cu privire la activităţile care vizează explorarea. Următoarele instituţii menţionate sunt Guvernul şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În opinia celor care au răspuns sondajului, experţii din cadrul ANRM ar fi cei mai în măsură să informeze corect despre gazele de şist.
“Studiul a evidenţiat nevoia de informare corectă a oamenilor în ceea ce priveşte fazele de explorare şi exploatare, respectiv potenţialele riscuri pentru mediu şi sănătatea umană. Pentru a exista o imagine de ansamblu asupra ceea ce înseamnă gaze de şist şi procedurile derulate în aceste zone, este important să existe o implicare activă a reprezentanţilor comunităţilor locale în a oferi locuitorilor datele necesare. Prin campania de informare derulată în prezent – inclusiv prin intermediul platformei www.infogazedesist.eu – ANRM îşi propune să răspundă nevoilor cetăţenilor, prin informaţii corecte, la zi”, a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM, citat în comunicat.
Studiul cantitativ face parte din ‘Campania de informare şi dezbatere publică’ realizată de ANRM, cu sprijinul Comisiei Europene în perioada iulie-noiembrie 2013. Campania vizează creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la activităţile de explorare şi exploatare a resurselor neconvenţionale – gaze de şist. În lunile următoare, ANRM va discuta cu autorităţile locale din zonele respective, va distribui materiale informative şi va organiza sesiuni de informare pe această temă.
De la începutul lunii iulie, cei interesaţi pot adresa întrebări prin intermediul platformei www.infogazedesist.eu.
Din datele preluate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) de la EIA (n.r. – agenţia administraţiei americane pentru informaţie în domeniul energiei), reiese că țara noastră ar avea rezerve recuperabile de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasându-se pe locul al treilea în Europa, după Polonia şi Franţa.
Cu un așa potențial, era doar o chestiune de timp pentru compania americană Chevron să obțină acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de șist în trei perimetre din județul Vaslui. Decizia a fost luată relativ recent, de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenției de Protecție a Mediului (APM) Vaslui, la scurt timp după ce premierul Victor Ponta a declarat că „nu are dubii privind gazele de șist, mai ales că aduc investiții de 300 milioane de euro în România doar în acest an“.
Nu e de mirare că acest aspect este menționat în programul național de investiții. „Vom susține în continuare investițiile Chevron pentru explorarea de noi resurse neconvenționale, urmând ca la momentul 2017-2018, când se va confirma sau nu existența acestor resurse, să luăm decizia privind partea de exploatare, cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu, la nivel european, pentru că UE a avansat foarte mult în această direcție“, a spus premierul, la prezentarea planului.
Altfel, în zece ani, România speră să scape de importul de gaze; în prezent, 70% din consumul total este asigurat din producția internă, restul din import. Practic, producţia internă de gaze naturale este asigurată de Romgaz şi Petrom, care acoperă câte o treime din consum.
Citiţi şi:
