Ce studii superioare are Elena Lasconi?
Elena Lasconi este licențiată în domeniul economic, cu un profil în managementul turismului și comerțului, obținut la Academia de Studii Economice din București. Deși a fost o figură importantă în jurnalism, cu o carieră de 25 de ani, ea a obținut o medie generală de 6,93 la finalul studiilor universitare, cu note majoritar situate între 5 și 7.
În primul an de studii, a întâmpinat dificultăți la unele materii fundamentale, cum ar fi matematica și bazele informatice, dar a reușit să obțină rezultate mai bune în domenii precum economia politică și istoria gândirii economice. De-a lungul celor cinci ani de studii, a obținut doar patru note de zece, în principal la materii precum amenajarea turistico-ecologică a teritoriului și managementul comercial.
În ceea ce privește competențele lingvistice, Elena Lasconi a obținut un certificat de competență în limba engleză cu o notă de 6,80, reflectând un nivel de cunoaștere care, deși decent, nu este considerat remarcabil la standardele profesionale, conform informațiilor.
Despre cariera ei de jurnalist
În cariera sa de jurnalist, Elena Lasconi a fost implicată în relatări internaționale importante, inclusiv în acoperirea cutremurului din Turcia din 1999 și a vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România. Pe plan local, a realizat reportaje din zone cu probleme economice și sociale, precum Valea Jiului.
În anul 2020, Elena Lasconi a fost aleasă primar al municipiului Câmpulung, iar în afacerea cu televiziunea a fost recunoscută și pentru activitatea sa la Pro TV. Pe lângă realizările jurnalistice, Elena Lasconi a câștigat trofeul „MasterChef – Proba Celebrității” în anul 2013, un alt moment semnificativ din cariera sa.
Politica externă, o piatră de încercare
Elena Lasconi a întâmpinat critici în campania electorală pe tema politicii externe, iar unele dintre aceste critici s-au concentrat pe cunoștințele sale în acest domeniu. În cadrul unei dezbateri TV, ea nu a reușit să identifice membrii Consiliului de Securitate al ONU și a menționat că România nu face parte din acest organism.
De asemenea, într-o dezbatere organizată de Universitatea „Babeș-Bolyai”, el a avut dificultăți în a explica aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, susținând că activarea acestuia ar necesita 30 de zile, o afirmație corectă doar în anumite condiții.
De altfel, ea a declarat că Articolul 5 nu a fost niciodată pus în aplicare, deși acesta a fost activat după atacurile teroriste din Statele Unite ale Americii din 11 septembrie 2001. Aceste momente au fost discutate în spațiul public, fiind considerate de unii ca o evidențiere a unor lacune în înțelegerea unor aspecte fundamentale ale politicii externe și securității internaționale.
