Consilierii generali vor dezbate în şedinţa de luni proiectul privind încadrarea pe zone de fiscalitate a Capitalei, dacă proiectul va fi aprobat taxele şi impozitele urmând să crească numai în cazul clădirilor care sunt trecute dintr-o zonă inferioară într-una superioară. Directorul Direcţiei Venituri din Primăria Capitalei, Lenuţa Boncotă, a declarat, joi, că impozitele şi taxele locale vor rămâne neschimbate anul viitor pentru bucureşteni, urmând a avea acelaşi nive
Consilierii generali vor dezbate în şedinţa de luni proiectul privind încadrarea pe zone de fiscalitate a Capitalei, dacă proiectul va fi aprobat taxele şi impozitele urmând să crească numai în cazul clădirilor care sunt trecute dintr-o zonă inferioară într-una superioară.
Directorul Direcţiei Venituri din Primăria Capitalei, Lenuţa Boncotă, a declarat, joi, că impozitele şi taxele locale vor rămâne neschimbate anul viitor pentru bucureşteni, urmând a avea acelaşi nivel ca cel din 2010.
În urma reîncadrării imobilelor din Bucureşti pe zone de fiscalitate noi va exista o creştere de aproximativ 6-7 procente în cazul imobilor ce vor trece din zonele de tip B în zona A, a precizat Lenuţa Boncotă.
Potrivit directorului Direcţiei Venituri din Primăria Capitalei, pentru o garsonieră trecută la zona A după ce până anul acesta a fost încadrată în zona B impozitul va fi 87,53 de lei, faţă de aproximativ 80 de lei.
Totodată, pentru un apartament cu două camere încadrat în zona B, unde impozitul era de aproximativ 100 de lei, dacă acesta va fi trecut la zona A de impozitare taxa va creşte cu aproximativ 16 lei.
Pentru un apartament cu trei camere încadrat din zona B, unde impozitul era de aproximativ 160 de lei, în zona A, proprietarul ar urma să plătească anul viitor cu aproximativ 15 lei mai mult.
Lenuţa Boncotă a precizat că diferenţele dintre impozitele plătite anul acesta şi cele din 2011 sunt date exclusiv de această rezonare a teritoriului municipiului Bucureşti, necesară în urma dezvoltării a noi zone sau a reţelei de circulaţie care a făcut ca anumite amplasamente să devină centrale.
Primarul Sorin Oprescu declara, în urmă cu o lună, că municipalitatea urmăreşte reîncadrarea teritoriului administrativ al Bucureştiului pe zone de fiscalitate, arătând că este normal ca bucureştenii care locuiesc în centrul oraşului să plătească impozite mai mari.
„În toate capitalele europene se practică acest lucru. Pe măsură ce se dezvoltă, cartiere trec din zona B în A, din zona D în zona C. Este normal ca cei care locuiesc în centrul oraşului să plătească impozite mai mari”, a spus atunci Sorin Oprescu.
Edilul şef al Capitalei preciza că printre criteriile care au stat la baza proiectului privind noile reglementări urbanistice se regăsesc şi calitatea utilităţilor publice şi a serviciilor publice urbane, valoarea pe piaţa imobiliară a terenurilor, precum şi potenţialul de investiţiei a terenurilor şi situarea amplasamentelor în zone de dezvoltare prioritare.
Cum sunt împărţite zonele
Astfel, zona A a fost prelungită de-a lungul malurilor râului Dâmboviţa, de la intersecţia Splaiului Independenţei cu Bulevardul Vasile Milea până la limita vestică de proprietate a construcţiei Sema Park.
Din zona A au fost scoase terenurile inundabile din jurul lacului Colentina, acestea fiind trecute într-o zonă inferioară de impozitare, şi au fost introduse alte suprafeţe de teren, cum ar fi limitele de nord ale lacurilor Fundeni şi Băneasa.
În zona B au fost introduse, ca urmare a reabilitării reţelei de infrastructură din Sectorul 4, terenurile situate între Şoseaua Giurgiului şi Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Şoseaua Berceni, strada Caporal Gheorghe Marin. Şi în Sectorul 3 au fost încadrate în zona B terenurile situate pe Bulevardul 1 Decembrie, strada Feteşti, strada Râmnicu Vâlcea, precum şi Drumul Gura Siriului.
În zona C au fost trecute din Sectorul 2 teritoriul situat în partea de sud a Şoselei Andronache, strada Moroieni, din Sectorul 3 – zona industrială dintre strada Industriilor şi strada Badicului, iar din Sectorul 5 – zona de locuinţe Prelungirea Ferentari-aleea Livezilor.
Potrivit proiectului de hotărâre, în zona D au rămas toate terenurile aflate în teritoriile slab construite, fără dotări, cu accesibilitate redusă, precum şi zonele inundabile. Astfel, în Sectorul 5 a fost propusă introducerea în zona D a teritoriului cuprins între linia CF Industrial şi Splaiul Unirii, motivul acestei încadrării fiind existenţa restricţiilor de construire impuse de prezenţa liniilor de înaltă tensiune. În Sectorul 6 au fost incluse în zona D terenurile situate în zona inundabilă de la vest de Lacul Morii şi cele din zona CET Vest.
Proiectul de hotărâre a fost în dezbatere publică şi va fi discutat în şedinţa de luni a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
SURSA: Mediafax