Nationala sa decida diminuarea dobanzii de interventie cu numai jumatate de punct procentual. Reducerea modesta operata de BNR (de la 21,25%, la 20,75%) arata ca riscul revenirii la o dobanda mai mare in viitorul apropiat inca nu a disparut complet. Cu alte cuvinte, increderea pietei si a autoritatilor monetare in respectarea tintelor de scadere a inflatiei este subminata in continuare de mai multe amenintari.Precautia BNR este impartasita si de majoritatea bancilor comerciale, astfel incat pentru clientii acestora impactul imediat nu va fi foarte puternic. „In conditiile in care BNR este inca precauta si va avea in continuare o politica monetara prudenta, estimam ca un efect foarte clar pentru clientela bancilor se va vedea cateva luni mai tarziu, in conditiile in care dobanda de referinta va scadea in continuare”, spune Misu Negritoiu, director general adjunct ING Bank. ING a redus saptamana trecuta dobanzile la descoperitul de cont cu numai 1%, o reducere similara fiind operata la credite de catre BCR chiar inainte de anuntarea deciziei BNR.O „ieftinire” mai substantiala a creditelor nu este de asteptat inainte ca banca centrala sa transmita mai multe semnale privind temperarea presiunilor inflationiste prin reduceri consecutive ale dobanzii de interventie. Analistii financiari se asteapta ca si urmatorii pasi de reducere sa fie de numai 0,5%, la interval de circa o luna. Fiecare „miscare” in acest sens va depinde de eliminarea temerilor legate de inflatie. O prima amenintare provine din evolutia deficitului contului curent. Chiar daca exporturile au dat semne clare de redresare, incadrarea intr-un nivel maxim de 5,5% din PIB a deficitului este inca incerta, data fiind cresterea constanta a importurilor. Motive de ingrijorare vin si dinspre cresterea accelerata a consumului (peste 8% in primul trimestru), care, in lipsa reformelor necesare cresterii competitivitatii produselor autohtone, incurajeaza avansul importurilor si creeaza presiuni inflationiste.Ingrijorarile legate de cresterea cererii agregate sunt motivate si de perspectiva majorarii salariilor in discordanta cu evolutia productivitatii. Angajamentele Guvernului in fata Fondului Monetar International ar trebui sa previna astfel de decizii, insa declaratiile oficiale dinaintea alegerilor ridica semne de intrebare. Premierul Adrian Nastase a mentionat perspectiva dublarii salariului minim pe economie si a celui mediu in perioada urmatoare.Nu in ultimul rand, riscurile inflationiste persista in zona preturilor la energie. Amanata de la finele primului trimestru (inaintea alegerilor locale) pentru jumatatea anului, scumpirea energiei electrice ar trebui sa „cantareasca”, la inceputul lunii iulie, cat aproape doua majorari de tarife. Deocamdata, autoritatile refuza sa precizeze ce se va intampla cu pretul energiei electrice la acea data, in conditiile in care tot atunci se vor scumpi gazele, carburantii, alcoolul si tutunul. Merita amintit ca majorarea dobanzii de interventie a BNR anul trecut a avut la origine si presiunile inflationiste aparute catre finele anului in conditiile unei amanari similare a scumpirilor la energie.

Motive de precautie In scaderea dobanzii

* Exista inca mai multe posibile amenintari pentru programul de dezinflatie in perioada urmatoare.
* Deficitul contului curent nu a putut fi inca redus la un nivel acceptabil, cu toate ca exporturile au avut o evolutie pozitiva in primele luni ale anului
* Posibilele cresteri salariale in anul electoral pot contribui la cresterea consumului si a inflatiei
* Alte presiuni inflationiste pot veni din zona preturilor la energie
* Restructurarea sectoarelor cu pierderi inca necesita masuri sensibile intr-un an electoral