Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut, în septembrie 2013, până la 15%, faţă de 11,8% în iulie, conform datelor companiei de cercetare Novel. Ţigările "slim" vor putea fi comercializate în continuare, în pofida avizului Comisiei Europene. În schimb, cele cu arome vor fi interzise, iar cele "mentolate" vor avea un termen de 8 ani după promulgarea legii.
Regiunea Vest, cu o pondere a contrabandei de 30,1% redevine cea mai afectată de comerţul ilicit, urmată de Nord-Est (29,3%) şi Nord-Vest (22,1%). În ultimii doi ani, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut, în medie, la circa 13% din piaţa totală a ţigaretelor.
”După tendinţa continuă de scădere din ultimele şase luni, comerţul ilicit cu ţigarete a crescut semnificativ, cu 3,2 puncte procentuale, ajungând în septembrie la 15%. Cu excepţia regiunilor Centru şi Sud, în toate celelalte regiuni notăm creşteri, cele mai importante fiind înregistrate în Bucureşti (cu 6,2 pp. faţa de iulie) şi Nord-Vest (cu 7,6 pp.)”. Aşa numitele produse “Cheap Whites” deţin cea mai mare pondere din piaţa neagră (36,8%)”, arată Marian Marcu, directorul Novel Research.
Din punctul de vedere al provenienţei, produsele cu timbru de Ucraina înregistrează o uşoară creştere, furnizând 24,8% din comerţul ilicit, iar produsele cu timbru de Moldova o uşoară scădere (20,9%). Fluxul produselor provenite din Serbia continuă tendinţa de scădere, până la 5,5 %. Ponderea produselor tip Duty Free rămâne constantă, furnizând 4,4% din comerţul ilicit.
Privind retrospectiv, în 2002 – 2003, piaţa neagră însemna 2-3%, în 2006, contrabanda a urcat spre 10%, pentru ca în 2010 de atingă un maxim istoric de 36,2%, ca urmare a creșterii masive a accizei pentru tigarete. Acum, comerțul ilicit cu țigarete ajunge la 15% din piață.
Pe piaţa românească a tutunului – estimată la circa 3,2 miliarde de euro -, sunt prezente toate cele trei companii care domină şi la nivel internaţional industria tutunului: BAT, JTI și Philip Morris International (dețin împreună 95% din piață).
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. 14% din veniturile bugetare ale anului trecut au reprezentat accize si taxe provenite din sectorul tutunului .
Vești bune totuşi pentru producători și fumători
Parlamentul European a dat undă verde, la începutul lunii, unei noi legislaţii antitabac. Foarte pe scurt, propunerea de Directiva revizuită (2001/37/CE) interzicea o serie de arome din tutun (precum vanilie, ciocolată sau piña colada), standardiza lungimea, diametrul și culoarea țigaretelor și limita expunerea reclamelor de pe pachete, în favoarea mesajelor de avertizare (pozele cu plămânii măcinați de tutun și tumori canceroase ar fi tebuit să acopere 75% din suprafață, faţă de 40% în prezent).
Proiectului inițiat de Comisie propunea şi eliminarea de pe piaţa din Europa a ţigărilor mentolate şi a celor slim. Nu scapau de modificări nici țigările electronice – cele cu un anumit conținut de nicotină trebuia să fie comercializate numai dacă sunt autorizate ca produse farmaceutice.
Majoritatea eurodeputaţilor de dreapta au refuzat însă destule din propunerile Comisiei Europene. Concret, ţigara electronică nu va fi considerată un medicament şi va putea fi vândută în continuare în magazine specializate sau tutungerii (nu minorilor şi fără publicitate).
Eurodeputaţii au mai stabilit ca mesajele de avertizare de pe pachetele de ţigări să ocupe 65%, urmând ca marca de ţigări să apară doar în partea de jos a pachetului. Ţigările "slim" vor putea fi comercializate în continuare, cele "mentolate" vor avea un termen de opt ani după promulgarea legii, dar ţigările cu arome vor fi interzise.
Noua directivă ar putea fi transformată într-o lege europeană în 2014. Înainte de a intra în vigoare, textul va fi din nou analizat de reprezentanţii celor 28 de state membre.
