Ce trebuie reținut din discursul lui Xi Jinping la al 20-lea congres al partidului comunist?
Preşedintele Xi Jinping a deschis duminică cel de-al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez. În situaţia în care este de aşteptat ca liderul să fie reales pentru un al treilea mandat de cei peste 2.300 de delegaţi reuniţi la Beijing, el a susţinut un discurs referitor la bilanţul ultimilor cinci ani şi a trasat viitoarele prioritaţi ale ţării sale.
China a fost obiectul unor puternice critici la nivel internaţional pentru răspunsul său iniţial, considerat tardiv, după descoperirea primelor cazuri de coronavirus la Wuhan, la sfârşitul lui 2019. Apoi, confruntată cu valurile recente de Covid, ţara a adoptat o politică de toleranţă zero care se traduce prin punerea în carantină forţată la orice caz detectat. Această metodă a dus la închideri în lanţ de uzine şi companii, ceea ce a contribuit la încetinirea economică a ţării şi la aplicarea unor măsuri compensatorii precum scăderea dobânzii de referință, scrie latribune.fr
Ca răspuns la criticile privind această politică strictă, Xi Jinping se felicită că a „protejat în cel mai înalt grad securitatea şi sănătatea poporului” şi a „obţinut rezultate semnificative”. Cu alte cuvinte, această politică nu ar trebui să dispară curând.
China nu va renunţa la utilizarea forţei” pentru reunificarea cu Taiwanul
Xi Jinping a salutat în bilanţul său modul de gestionare a manifestaţiilor pro-democraţie din Hong-Kong în 2019, pe care a numit-o tranziţie de la „haos la guvernare”. Pentru a zdrobi opoziţia democratică în teritoriul autonom, Partidul Comunist a impus în 2020 o lege controversată privind securitatea naţională, condamnată de ţările occidentale pentru atentat la libertăţile din oraş. Legea a dus la un control al Internetului local şi la capacităţi mult mai mari de supraveghere.
Xi Jinping şi-a repetat de altfel voinţa de a anexa Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră parte integrantă a teritoriului său. Deşi liderul afirmă că doreşte o „reunificare” paşnică cu insula de 23 de milioane de locuitori, el a declarat din nou că „nu va renunţa niciodată să recurgă la forţă”, eventual. El îşi rezervă astfel posibilitatea de a „lua toate măsurile necesare”. Această situaţie duce cu regularitate la vârfuri de tensiune, dintre care unul în această vară cu ocazia vizitei preşedintei Camerei Reprezentaţilor din Statele Unite, Nancy Pelosi, ţara Unchiului Sam fiind unul dintre principalii aliaţi ai Taiwanului.
În ciuda acestei luări de poziţie, Xi Jinping a declarat că „China continuă hotărât o politică externă independentă şi paşnică”. Şi a profitat să strecoare o ironie indirectă la Statele Unite, adăugând că el „se opune categoric oricărei forme de hegemonie şi de politică de putere, cu mentalitate de război rece, amestecului în afacerile interne ale altor ţări şi practicii cu două unităţi de măsură”. Pe de altă parte, a subliniat că „rezolvarea problemei Taiwanului este problema poporului chinez însuşi şi ea trebuie rezolvată de poporul chinez singur”, pe lângă faptul că s-a plâns de tentativele de „separatism şi amestec în ce priveşte situaţia”.
Xi Jinping se angajează „să întărească utilizarea curată şi eficace a cărbunelui”
China, unul din cei mai mari poluatori ai planetei, îşi va ameliora eforturile împotriva încălzirii climatice, potrivit preşedintelui. „Vom participa activ la guvernanţa mondială privind schimbările climatice”, a declarat el. El se angajează în special „să întărească utilizarea curată şi eficace a cărbunelui”. China, care are ambiţia de a atinge neutalitatea de carbon până în 2060, este foarte dependentă de această energie fosilă – incompatibilă cu multe mize de mediu – pentru a-şi alimenta centralele electrice.
