Planul de Revenire Economică propus miercuri de Comisia Europeană poate fi un lucru bun pentru România, dar asta doar în condițiile în care guvernanții de la București vor ști să atragă și să profite de fondurile europene puse la dispoziție, atrage atenția cunoscutul economist Cristian Socol.
De asemenea, Socol arată că suma alocată României, raportată la numărul de locuitori, este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, în condițiile în care țara noastră s-a confruntat cu cel mai mare număr de decese provocate de COVID-19 în regiunea din care face parte.
”Penultima alocare dintre țările UE”
”Reflecții suplimentare despre Planul de Revenire Economică propus azi.
1. Este o veste bună, primim 21 miliarde euro (33 miliarde euro minus 12 miliarde euro contribuția României).
2. Administrația din România (oricare ar fi ea) trebuie să propună imediat granturi / proiecte pentru a accesa integral și cât mai rapid aceste fonduri. Având în vedere istoricul, urgența este maximă!
3. Trebuie să citim în detaliu și să vedem cum am ajuns să primim totuși penultima alocare dintre țările UE. România are alocată o sumă/ locuitor mai mare decât a Bulgariei, dar mult în urma Ungariei, Poloniei, Cehiei și, aici mă miră, a Croației?!
Nu înțeleg pentru că în regiune avem cele mai multe cazuri de morți Covid, suntem a 6-a țară din UE 27 în ceea ce privește populația și a 13-a țară din UE27 în ceea ce privește puterea economică (mărimea PIB)”, a scris miercuri Cristian Socol pe Facebook.
”Reducerea presiunii financiare”
”4. Acești bani ar trebui să reducă puternic presiunea pe finanțarea măsurilor de revenire economică. Dacă avem în vedere accesarea integrala a acestei finanțări, ar trebui să vedem creștere economică de peste 4% în România în perioada 2021-2023.
5. Accesarea integrală a acestor finanțări ar trebui să relaxeze constrângerile bugetare și să vedem și măsuri consistente pe partea stimulării cererii, prin creșteri de venituri de natură să protejeze puterea de cumpărare a populației.
6. Sursele de finanțare alocate României prin acest Plan ar trebui să conducă la reducerea consistentă a împrumuturilor atrase la dobânzi mari de pe piețele financiare interne / internaționale, la eliminarea nevoii de a apela la un acord stand by cu FMI și la reducerea puternică a vitezei de împrumut de către MFP de 1000 euro/secundă, așa cum arată datele publicate de BNR, secțiunea Titluri de stat”, a precizat Socol.
