Tradițiile și obiceiurile de Paști sunt dintre cele mai diverse în România, însă există câteva care reușesc cu adevărat să surprindă. Printre cele mai importante se numără și cele care se execută încă din dimineața primei zile de Paște șui vorbesc despre sănătate și belșug.
Prima zi de Paște este probabil cea mai importantă atunci când vine vorba de tradiții. Astfel, la români exista obiceiul ca toată familia să se spele într-un lighean cu apă proaspătă, în care au fost puse ouă roşii şi bani de argint sau de aur. Se spune că cei care fac acest lucru vor fi sănătoşi şi prosperi tot restul anului.
În dimineața de Paște are are loc prima masă în familie, iar aceasta este plină de asemenea de tradiții, cum ar fi ciocnitul ouălelor.
Ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute” sau „pe nevăzute”. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.
În zona Transilvaniei există o serie de obiceiuri specifice, unul dintre acestea fiind stropirea fetelor şi femeilor de către băieţi şi bărbaţi, în a doua zi a Paştelui. Scopul este ca acestea să rămână frumoase tot timpul anului. Grupuri de săteni colindă prin sat până seara târziu, pentru ca nicio fată să nu rămână nestropită. La origine, pentru stropit se foloseau găleţi cu apă de izvor, simbolul purificării încă din precreştinism, acestea fiind înlocuite în prezent cu sticluţe de parfum. În unele sate există şi obiceiul împodobirii fântânilor cu ouă colorate de Paşte.
În Ardeal, tinerii obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că flăcăii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.