Antrenoarea de fitness Jenna Rizzo dezvăluie cele trei tipuri de alimente pe care le păstrează întotdeauna în casă. Explicația sa este simplă: în acest fel își menține energia în orice situație și poate diversifica în orice moment masa.
Aceste trei alimente o mențin într-o formă foarte bună
„Îmi place să mănânc, așa că să am aceste alimente în casă care mă ajută să rămân sătulă pe tot parcursul zilei și, de asemenea, mă mențin într-o formă destul de bună”, a spus Rizzo într-un filmuleț postat pe TikTok din martie care a atras peste 14.000 de urmăritori.
Cele trei alimente de care nu se desparte niciodată sunt carnea de pui, alimentele fermentate și fructele.
Dieta ei zilnică este compusă din proteine precum pulpele de pui, friptură și creveți, scrie New York Post.
Doza dietetică recomandată este de 0,8 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală – sau 0,36 grame pe kilogram. Pentru o persoană de 68 de kg, înseamnă 54 de grame de proteine pe zi.
„Având aceste lucruri la îndemână, pot doar să amestec și să potrivesc mesele cu orice am în frigider sau în cămară, fie că este orez, paste, salate”, a explicat ea. „Acest lucru funcționează mult mai bine pentru stilul meu de viață decât pregătirea mesei pentru că nu îmi place să mănânc același lucru în fiecare zi”, spune ea.
Alimentele fermentate îmbunătățesc funcția imunitară, promovează sănătatea intestinală și ajută digestia
Urmează alimentele fermentate – cum ar fi iaurtul, varza murată, kimchi și kombucha – care conțin probiotice despre care s-a demonstrat că îmbunătățesc funcția imunitară, promovează sănătatea intestinală și ajută digestia.
„Mâncărurile fermentate vor ajuta la combaterea balonării mult mai mult decât orice tip de băutură verde”, a susținut Rizzo. „Probioticele sunt foarte importante pentru fiecare funcție din organism, fiind foarte bune pentru hormonii noștri”, sfătuiește ea.
Numeroase dovezi au demonstrat că o dietă din care nu lipsesc alimentele fermentate modelează microbiomul intestinal.
De aceea, pe lângă eliminarea alimentelor procesate, introducerea în dietă a alimentelor bogate în probiotice, benefice pentru intestine, este o idee grozavă.
Dieta, exercițiile fizice și medicamentele sunt doar câțiva dintre factorii care pot influența structura intestinului. Dacă microbiomul intestinal nu este hrănit corespunzător, microbii dăunători pot prolifera, în timp ce cei simbiotici vor avea sarcini precum gestionarea sistemului imunitar și distrugerea alimentelor.
Fructele, plăcerea nevinovată la care nu renunță niciodată
De asemenea Rizzo păstrează în frigider „stive de fructe ”: afine, mure, zmeură, mango, banane și mere.
Asociația Americană a Inimii recomandă consumul a 4 căni și jumătate de fructe în fiecare zi.
„Este ceea ce ne oferă natura. Recunosc că muncesc de acasă, așa că din când în când sunt victima unei gustări dulci”, a mărturisit Rizzo. „Când vreau ceva dulce, mă îndrept direct spre fructe”, adaugă ea.
De ce trebuie să consumați fructe
Afinele sunt o bombă nutrițională. Conțin antocianine – flavonoide fitochimice care le conferă o culoare violet și acționează ca antioxidanți care ucid radicalii liberi. Antioxidanții pe care îi conțin reduc inflamația din organism.
Afinele sunt bogate în numeroase alte vitamine și minerale, inclusiv vitamina C, vitamina K și mangan. Afinele sunt, de asemenea, o sursă bogată de fibre solubile, importante în reducerea bolilor cardiovasculare.
Zmeura este cunoscută drept fructul cu cele mai mari cantități de fibre, conținând 8 grame per cană, adică 32% din doza zilnică recomandată.
Zmeura este și o sursă bogată de magneziu, care ajută numeroasele funcții ale corpului, cum ar fi sinteza proteinelor, funcția musculară și nervoasă, controlul zahărului din sânge și reglarea tensiunii arteriale.
Bananele sunt bogate în fibre, care ajută la menținerea alimentelor în stomac mai mult timp, reducând foamea și contribuind astfel la o mai bună gestionare a greutății și reducerea riscului de obezitate.
Sunt o sursă excelentă de potasiu, care s-a dovedit un element major în controlul tensiunii arteriale și în reducerea riscului de accident vascular cerebral.