Descoperirea indică faptul că unele beneficii cheie ale consumului de cafea ar putea să nu fie legate direct de cofeină, potrivit medicalnewstoday.

Ceașca de cafea de dimineață ar putea avea mai curând efect placebo atunci când vine vorba de creșterea vigilenței și a performanței? Așa reiese din cel mai recent studiu, care a comparat efectele consumului de cafea cu cel al cofeinei. Majoritatea oameni bea cafea la prima oră, dimineața, pentru a depăși oboseala, a rămâne vigilenți și a fi mai eficienți. Cafeaua conține diverși compuși care afectează creierul în moduri diferite. Cofeina este cel mai cunoscut dintre aceștia, știut fiind că activează căile dopaminei care stimulează memoria. Deși se cunosc multe despre efectele neurochimice ale cafelei asupra creierului, mai puțin se știe despre efectele sale psihologice.

De exemplu, unele cercetări arată că, în timp ce cafeaua poate afecta performanța cognitivă la băutorii neobișnuiți, are un efect mai mic asupra băutorilor obișnuiți, deoarece aceștia dezvoltă o toleranță. Aceeași cercetare sugerează că o mare parte din efectele revigorante ale cafelei și cofeinei pot fi explicate prin inversarea simptomelor de sevraj după perioade scurte de abstinență.

Cafeaua și cofeina au cauzat modificări în activitatea creierului

Recent, cercetătorii au comparat datele fMRI (Functional magnetic resonance imaging) de la cei care consumă de obicei cafea, înainte și după consumul de cafea sau cofeină. Ei au descoperit că atât cafeaua, cât și cofeina au cauzat modificări în activitatea creierului, scăzând „conectivitatea rețelei de singură opțiune”.

Acest lucru sugerează că un consum, fie de cofeină, fie de cafea a ajutat oamenii să treacă de la odihnă la unele sarcini. Cercetătorii au descoperit că alte moduri de activitate sunt mai crescute în rândul băutorilor de cafea. Acest lucru se poate datora experienței senzoriale de a bea cafea și a altor compuși prezenți în cafea. Dr. Antonio Teixeira, profesor de psihiatrie și director al Programului de Neuropsihiatrie la UTHealth Houston, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: ”Autorii au concluzionat că o parte din efectele comune atribuite cafelei ar putea fi legate de alte mecanisme decât cofeina în sine. Printre aceste alte mecanisme, ei menționează întreaga experiență de a consuma cafea – care ar putea implica un efect placebo”.

Care sunt efectele consumului de cafea și de cofeină

Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 47 de persoane care au băut cel puțin o ceașcă de cafea pe zi. Aveau în medie 30 de ani. Tuturor participanților li sa cerut să se abțină de la consumul de băuturi sau alimente cu cofeină, timp cu cel puțin trei ore înainte de a participa la studiu. Participanții au fost supuși două scanări fMRI: una înainte și una la 30 de minute după ce au luat cofeină sau au băut o ceașcă de cafea. În timpul scanărilor fMRI, participanții au fost rugați să se relaxeze și să-și lase mintea liberă. În final, cercetătorii au descoperit că atât cafeaua, cât și cofeina au redus conectivitatea funcțională, în rețeaua implicită (DMN). DMN este asociat cu „procese autoreferențiale atunci când participanții sunt în repaus”, au menționat autorii. Cercetătorii au observat că scăderea DMN indică o pregătire mai mare pentru a trece de la procesarea de repaus la procesarea contextului sarcinii.

Potrivit acestora, consumul de cafea, nu și cel de cofeină, a scăzut semnificativ conectivitatea dintre rețelele somatosenzoriale și motorii ale creierului. Cercetătorii au scris că acest lucru ar putea explica de ce oamenii vorbesc de o eficiență psihomotorie îmbunătățită după ce au băut cafea cu cofeină.