Ce trebuie să știi despre țările africane unde un român este supranumit ÎMPĂRATUL

Ţari sărace, dar bogate în resurse minerale, îşi pun speranţa într-un român care le promite un viitor mai bun. Omul de afaceri este denumit de mass-media "Împăratul Africii"

Omul de afaceri român Frank Timiş a semnat în Africa numeroase contracte de anvergură pentru exploatarea minereului de mangan, petrolului, gazelor naturale şi a altor resurse, el fiind denumit de mass-media locale „Împăratul Africii de Vest”. Proprietarul companiei Pan African Minerals, Timiş, a fost tratat regeşte de guvernul din Bourkina Faso după ce a achiziţionat drepturile de exploatare a minereului de mangan în acestă ţară. În schimb, el s-a angajat să dezvolte transportul feroviar în regiune, urmând să participe la construcţia căii ferate ca va lega capitala Nigerului, Niamey, de portul Abidjan din Coasta de Fildeş, trecând prin Ouagadougou, capitala Bourkinei Faso. Alte companii coduse de Timiş în zona Africii sunt African Minerals în Sierra Leone, African Petroleum în Liberia, Pan African Minerals fiind cea mai recent societate creată în interiorul Timiş Corporation.
Sierra Leone
Situată pe coasta de vest, între Guineea și Liberia, Sierra Leone este o țară care își trage numele de la exploratorii portughezi, aceștia fiind primii care au explorat acest teritoriu pe care l-au botezat „Leu de Munte” (Sierra Leone). În 1808, zona de coastă a devenit colonie britanică, iar în 1896 și interiorul țării a fost declarat protectorat britanic. Sierra Leone a devenit națiune independentă în aprilie 1961. Țara s-a declarat republică în 1971. După numeroase puciuri militare, în 1991 a izbucnit războiul civil. Abia în 1999, președintele Ahmad Tejan Kabbah (ales în 1996) a semnat un acord de pace cu lideru RUF (Revolutionary United Front), iar în 2002 a fost reales în funcția de președinte în urma unor alegeri democratice. În 2005, trupele de menținere a păcii ale ONU, care au contribuit la stabilizarea situației în țară, s-au retras definitiv. Înainte de război această țară atrăgea 100.000 de turiști în fiecare an.

Economia bazată pe jaf și ignoranța guvernelor militare au provocat o criză adâncă în Sierra Leone. Țara, cândva bogată datorită exportului de arbori cu lemn prețios și de resurse naturale, este în prezent unul dintre cele mai sărace state ale Africii. Cândva, terenurile statului Sierra Leone erau acoperite de o junglă deasă, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a făcut ca în prezent jungla să fi dispărut aproape în întregime. Agricultura se concentrează pe asigurarea nevoilor țării, dar numeroase produse alimentare, precum și utilaje și obiecte de consum trebuie importate. În stat există resurse importante de diamante (acestea sunt extrase din apele râurilor Moa și Sewa sau din minele din Koida), rutil (oxid de titan) și bauxită. Conform unor informații ale Financial Times, Sierra Leone are una dintre cele mai mari rezerve de fier de pe continentul african, estimate la nu mai puțin de 12,8 miliarde de tone.
Capitala: Freetown
Principale limbi vorbite: engleza, creola
Moneda: Leone

Liberia
Liberia este o țară de pe coasta de Vest a Africii, care se învecinează cu Sierra Leone, Republica Guineea și Coasta de Fildeș. Liberia este una dintre cele mai vechi republici de pe continentul african, dar și una dintre cele mai sărace națiuni. Țara își revine după un razboi civil de 14 ani, care a dus la moartea a 250.000 de persoane. În 2006, Ellen Johnson-Sirleaf a fost aleasă președinte, fiind primul conducător femeie din Africa.
Istoria Liberiei ca o entitate politică de sine stătătoare începe cu sosirea negrilor americani, care vor fi cunoscuți ca americano-liberieni. Sub egida „Societății Colonizatoare Americane”, ei au pus bazele unei colonii în vestul Africii în 1822. Totuși, identitatea majorității liberienilor de astăzi își are rădăcinile în diverse grupuri indigene de pe actualul teritoriu al Liberiei actuale.
La 26 iulie 1847, americano-liberienii își declară independența într-un stat numit „Republica Liberia”. Ei vedeau Africa, continentul de pe care fuseseră strămutați cu ani în urmă, ca un „Pământ al Făgăduinței”, chiar dacă nu intenționau să se reintegreze în societatea africană. Americano-liberienii s-au considerat americani și au fost tratați ca atare de către indigeni. Deasemenea, au fost recunoscuți ca americani de către autoritățile coloniale britanice din țara vecină, Sierra Leone. Simbolurile statului liberian (deviza, stema și drapelul) reflectă identitatea americană precum și experiența de imigranți a liberienilor. În viziunea americano-liberienilor, noii-veniți vor coexista cu indigenii, care în cele din urmă vor fi asimilați, în cadrul statului puternic ce avea să se construiască.

Economia liberiană a fost profund influențată de războaiele care au zguduit această țară. Ea depinde foarte mult de exporturile de minereu de fier, principala resursă a subsolului liberian. Până 1990, Liberia exporta și cauciuc, dar rezervele de cauciuc s-au epuizat. Cea mai mare parte a infrastructurii acestei țări a fost distrusă de războaie, iar viitorul țării depinde de ajutoarele străine. Liberia are o rată a șomajului de 85%.
Capitala: Monrovia
Principale limbi vorbite: engleza
Moneda: 1 dolar liberian = 100 cenți

Burkina Faso
Burkina Faso este una dintre cele mai sărace țări din lume. Are șase vecini: Mali la nord, Niger la est, Benin la sud-est, Togo și Ghana la sud și Côte d’Ivoire la sud-vest. Numită în trecut Volta Superioară, a fost redenumită pe 4 august 1984, de președintele Thomas Sankara. Literar, „Burkina” se poate traduce „oamenii integrității” în limba moré, iar „Faso” înseamnă „casa tatălui” în limba dioula.
Independența față de Franța a venit în 1960. Instabilitatea guvernamentală dintre anii 1970 și 1980 a fost urmată de alegeri democrate în anii 1990 la care au participat mai multe partide. Câteva sute de mii de muncitori din agricultură migrează spre sud în fiecare an în Côte d’Ivoire și Ghana în căutarea locurilor de muncă. Locuitorii din Burkina Faso sunt cunoscuți ca Burkinabé .

Burkina Faso este o țară predominant agrară, având peste 85% din populație lucrând în agricultură și cultivând doar 10% din suprafață. Restul suprafețelor sunt alcătuite din pășuni și păduri, iar în subsol s-au descoperit minerale (nichel, mangan, plumb, fosfați). Cu toate acestea dezvoltarea industrială este strâns legată de agricultură.
Capitala: Ouagadougou
Principale limbi vorbite: franceza, limbi indigene
Moneda: 1 franc CFA (Communaute Financiere Africaine) = 100 cenți

Sursa: turistik.ro, wikipedia, agerpres