Într-un interviu din 2014, acordat presei ruse într-un moment în care războiul din estul Ucrainei luase viteză, Vladimir Putin a introdus un concept care a transformat efectiv acea criză într-un caz clasic de iredentism, amenințând stabilitatea Europei.
Procedând astfel, el a stabilit cadrul pentru următorii ani de competiție strategică între Rusia și Statele Unite și aliații săi din NATO. Putin a invocat conceptul istoric de „Novorossiya”, cu referire la teritorii cucerite de Romanovi în secolul al XVIII-lea.
O analiză semnată de Andrew A. Michta pentru site-ul 19fortyfive.
Mesajul lui Putin a fost clar: acesta este lentila prin care se vede geopolitica regiunii. Acum, „Novorossiya Plus” a lui Putin este din nou în prim-plan, pe fondul acumulării militare ruse de-a lungul granițelor Ucrainei. Ca să nu mai vorbim de atacurile hibride lansate din Belarus împotriva Letoniei, Lituaniei și Poloniei, cu trimiterea a sute de migranți, pentru spargerea flancului estic al NATO.
Este clar că ne aflăm în al doilea, probabil și cel mai decisiv, capitol al crizei ucrainene care va determina viitorul acestei țări și echilibrul de putere în Europa. Putin nu mai lasă loc de interpretări când vine vorba de relațiile cu Occidentul. Este hotărât să oblige Europa să revizuiască în viitor formula sferelor de influență, Rusia obținând în acest proces un vot- cheie asupra problemelor economice și de securitate ale continentului.
Consolidarea militară a Rusiei de-a lungul granițelor Ucrainei este mesajul clar al lui Putin către Statele Unite și aliații săi europeni că Moscova e dcisă să folosească toate mijloacele politice, economice și militare pentru a sculpta o sferă de influență incontestabilă, reconstituită în jurul nucleului slav al fostului Imperiu Rus.
Astrele geopoliticii și geoeconomiei s-au aliniat în favoarea Rusiei
În acest fel, Federația Rusă va controla și/sau încorpora direct ”rușii albi” (belarușii) și ”rușii mici” (ucrainenii). Pentru Putin, acest domeniu neo-imperialist va servi ca pârrghie incontestabilă a dominației ruse, restul Europei fiind transformat într-un spațiu în care interesele și prioritățile Moscovei trebuie întotdeauna luate în considerare.
Iar Statele Unite și aliații săi ar trebui să accepte că NATO nu se va extinde niciodată spre est. Putin pare sigur că anumite divergențe de opinie dintre aliați, când vine vorba de probleme fundamentale precum politica energetică și înarmarea, i-au oferit șansa de a paria și de a câștiga. Putin pare foarte sigur că astrele geopoliticii și geoeconomiei, în Europa și în întreaga lume, s-au aliniat în favoarea Rusiei.
Ar însemna ca statelor NATO să li se ceară să voteze pentru intrarea în război cu Rusia
Decizia lui Putin din 2008, de a trimite trupele ruse în Abhazia și Osetia de Sud, rupând aceste provincii separatiste de Georgia, iar apoi cea din 2014, de a pune mâna pe Crimeea, la care a adăugat un război iredentist pentru provinciile din est ale Ucrainei, au oprit efectiv extinderea NATO către est. Invitarea Ucrainei și Georgiei să se alăture alianței ar însemna ca statelor NATO să li se ceară să voteze pentru intrarea în război cu Rusia.
Rusia a „reintrat” în politica europeană nu doar prin exercitarea puterii militare. Moscova a folosit cu multă pricepere arma energetică, valorificându-și vastele resurse de gaze naturale în contextul deciziei Uniunii Europene de a trece la „energie curată”. Conductele ruso-germane Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au pus Moscova într-o poziție unică, făcând-o cel mai mare furnizor de energie al Europei, în timp ce Germania a devenit cel mai mare distribuitor de gaz rusesc.
Iar odată ce a doua conductă va deveni complet operațională, angajamentul direct al Moscovei cu Berlinul în materie de energie îi va da lui Putin o mână forte în politica europeană.
Dacă i se va îndeplini dorința, Rusia va domina din nou regiunea din afara flancului estic al NATO
Pe măsură ce criza ucraineană continuă, trebuie să ținem cont de faptul că obiectivul general al lui Putin nu este doar de a aduna vechiul nucleu Imperial Rusesc Slav de Est. Ci mai ales de a obliga Occidentul să recunoască de facto, dacă nu de jure, sfera de influență a Moscovei în Europa de Est. Acesta este mesajul principal al cererii lui Putin: ca NATO să renunțe la angajamentul din 2008 de a primi Georgia și Ucraina în alianță.
Dacă i se va îndeplini dorința, se vor anula toate câștigurile obținute de Occident în urma unificării Germaniei. Rusia va domina din nou regiunea din afara flancului estic al NATO (în urma subjugării Ucrainei de către Putin și încorporării de facto a Belarusului în Federația Rusă, iar Moldova și-ar pierde, probabil, suveranitatea).
Următorul pas al Moscovei: presiuni asupra statelor baltice, Poloniei și României
De fapt, Europa s-ar regăsi într-o paradigmă neo-imperială a sferei de influență, cu consecințe devastatoare pentru NATO și aliați. Nu în ultimul rând, dacă NATO îi permite lui Putin să câștige acest pariu, următorul pas al Moscovei va fi, probabil, să facă presiuni asupra statelor baltice, Poloniei și României, pentru a genera instabilitate în perimetrul NATO.