Cabinetul condus de Emil Boc va avea de gestionat, pe långă criza economică, şi o lungă listă de solicitări venite dinspre mediul de afaceri. La fiecare schimbare de guvern, oamenii de afaceri se opresc pentru o clipă din goana nebună în care şi-au transformat viaţa şi încearcă să le explice politicienilor proaspăt ajunşi la putere ce aşteaptă de la ei. Uneori, cererile lor sunt discutabile, dacă nu de-a dreptul absurde. De cele mai multe ori, însă, e vorba de solici
Cabinetul condus de Emil Boc va avea de gestionat, pe långă criza economică, şi o lungă listă de solicitări venite dinspre mediul de afaceri.
La fiecare schimbare de guvern, oamenii de afaceri se opresc pentru o clipă din goana nebună în care şi-au transformat viaţa şi încearcă să le explice politicienilor proaspăt ajunşi la putere ce aşteaptă de la ei. Uneori, cererile lor sunt discutabile, dacă nu de-a dreptul absurde. De cele mai multe ori, însă, e vorba de solicitări absolut pertinente. Cărora, tot de cele mai multe ori, miniştrii nu reuşesc să le ofere un răspuns adecvat pånă la expirarea mandatului. Moment în care lucrurile o iau de la capăt. Instalarea noului executiv nu a făcut excepţie: mulţi antreprenori speră că, măcar în al doisprezecelea ceas, problemele din domeniul lor îşi vor găsi rezolvarea.
Taxarea transportului rutier de marfă la fel ca şi cel feroviar
„După zece ani în care toate guvernele aflate la conducerea Romåniei au acţionat împotriva căii ferate, sperăm să se schimbe într-un sfårşit lucrurile“, spune George Buruiană, directorul general al operatorului feroviar privat Servtrans. Principalele sale aşteptări de la cabinetul Boc sunt scutirea de taxa de drum a combustibilului utilizat pe calea ferată, după cum se întåmplă deja în domeniul naval şi aerian, introducerea unei taxe de acces la infrastructură pentru transportul rutier de marfă, la acelaşi nivel cu taxa de acces plătită în sectorul feroviar, şi elaborarea unei politici oficiale privind transportul intermodal, în lipsa căreia nu pot fi accesate fonduri europene în domeniu.
Rezultate în accesarea fondurilor UE pentru drumuri
Şi constructorii vor ca Guvernul să devină mai performant în ceea ce priveşte accesarea banilor de la Uniunea Europeană. „Este vorba de fondurile structurale pentru proiecte publice de infrastructură, care, în condiţiile unui an cu probleme, ar putea avea un impact major asupra sectorului nostru“, explică Adriana Iftime, director general al Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Reducerea TVA la 5% în panificaţie
În industria panificaţiei, principala doleanţă este legată de nivelul TVA. „Reducerea taxei pe valoarea adăugată la 5% pe filiera gråu-făină-påine va duce la intrarea în legalitate a întregii pieţe şi, implicit, la creşterea semnificativă a gradului de colectare a TVA din domeniu, ceea ce înseamnă că bugetul nu va avea de suferit“, spune Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB). El mai cere facilitarea accesării finanţărilor europene, întreprinzătorilor urmånd să li se acorde credite cu dobåndă subvenţionată, dar şi sprijinirea cercetării în domeniu.
Continuarea proiectelor ANL şi relansarea creditării
Şi producătorii locali de materiale de construcţii se uită cu speranţă către noul executiv. „O măsură pe care sper să o adopte este cea legată de reabilitarea blocurilor la nivel naţional. Apoi, ar trebui continuat programul de construcţii prin ANL, pentru că deficitul de locuinţe este în continuare ridicat. Tot în acest sens, sper ca, printr-o bună colaborare cu BNR, să se renunţe la condiţiile actuale de creditare pentru zona imobiliară, astfel încåt să se deblocheze piaţa“, declară Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast. El crede că Guvernul va trebui să deblocheze construcţia de şosele şi autostrăzi.
Monitorizarea consumului de medicamente
Reprezentanţii sectorului farmaceutic au şi ei aşteptări specifice. „Dacă în 2009 nu se iau măsuri, sistemul de sănătate va avea de suferit. Ne-am uitat la proiecţiile bugetare pentru anul viitor, la nivelul fondului pentru asigurările de sănătate, iar impresia este că avem o creştere negativă“, spune Dragoş Dinu, fost CEO al A&D Farma, în prezent partener în cadrul firmei de consultanţă Link Resource. El crede că ridicarea plafoanelor la farmacii fără a fi dublată de o decizie de monitorizare a consumului reprezintă o presiune suplimentară pentru buget. „Este o oportunitate de a se insista pe asigurările private de sănătate, care pot degreva presiunea pe sistemul public“, afimă Dinu. Acesta adaugă că pe agenda guvernării viitoare ar trebui să se afle şi subiecte precum retenţia medicilor sau asigurarea asistenţei medicale şi farmaceutice în mediul rural.
Sprijin pentru finanţarea IMM
Chiar şi bancherii îşi întorc privirile către noul executiv. „Guvernul trebuie să sprijine sectorul IMM pentru a obţine finanţare în vederea accesării de fonduri europene. Fără lichidităţi, aceste companii nu vor reuşi să intre în cursa pentru banii puşi la dispoziţie de UE“, crede Laszlo Diosi, preşedintele OTP Bank Romånia.
Sunt, însă, şi antreprenori care consideră că Executivul nu îi poate ajuta prea mult, cel puţin nu în mod direct. „În sectorul nostru sunt mai puţine de spus, pentru că treaba trebuie să ne-o facem noi. Noi lucrăm cu clientul final, cu puterea de cumpărare, care acum este afectată“, afirmă Dan Ostahie, preşedintele retailerului de electronice şi electrocasnice Altex.
«Guvernul trebuie să sprijine sectorul IMM pentru a obţine finanţare în vederea accesării de fonduri europene.»
Laszlo Diosi, preşedinte OTP Bank Romånia
5% este nivelul TVA pe care şi-l doresc oamenii de afaceri din industria alimentară. Deşi a figurat printre promisiunile electorale, acesta nu va fi aplicat prea curånd
HOCUS-POCUS CU PROGRAMUL
Guvernul Emil Boc, compus din premier, vicepremier şi 19 miniştri, a trecut fără emoţii prin Parlament şi a depus jurămåntul luni, 22 decembrie, iar pe 23 decembrie s-a întrunit deja în prima şedinţă de cabinet.
Din schiţa de program de guvernare elaborată la scurt timp de la semnarea protocolului dintre PD-L şi PSD, care strångea laolaltă o bună parte din promisiunile electorale ale celor două formaţiuni, au dispărut pe parcurs mai toate punctele care presupuneau alocarea unor sume de la buget (cum ar fi creşteri de pensii, salarii şi alocaţii sau mărirea indemnizaţiei pentru mame) sau scăderea încasărilor bugetare (de exemplu, reducerea TVA pentru produsele de bază sau eliminarea taxei auto).
S-a schimbat şi ţinta de deficit bugetar pentru 2009, de la 2,5% la 1,7% din PIB, şi a fost eliminată referirea la scăderea la 21 de euro pe tonă a accizei pentru motorina utilizată în agricultură. În acelaşi timp, prevederea privind creşterea salariului mediu pe economie cu 60% pånă în 2012 a fost ajustată la 55%.