Politicienii proaspăt ajunși în funcția de edili ai marilor orașe s-au întrecut în promisiuni în campania electorală. Acum a venit momentul adevărului – cât de fezabile sunt proiectele lor și de unde vor veni banii?
Transport public de suprafață gratuit. Asta le promite bucureștenilor noul primar general, Gabriela Firea. „Am vorbit cu specialiști, am făcut un calcul de oportunitate și am decis că se poate face“, a spus ea într-un talk show televizat. Evident că alți specialiști au spus că propunerea ar fi o povară greu de dus pentru bugetul Capitalei (de unde deja subvențiile pentru RATB mănâncă deja jumătate de miliard de lei pe an) și că ea riscă să dăuneze calității transportului public în metropolă.
Ceea ce e și mai ciudat este că ideea de a elimina biletele și abonamentele RATB nici măcar nu face parte din stufosul program electoral, de 88 de pagini, lansat de Firea înainte de alegeri. Printre promisiunile făcute acolo se numără, însă, altele care ridică mari semne de întrebare. Cum ar fi „limitarea expansiunii necontrolate a orașului“. Asta deși suprafața Bucureștiului mai cuprinde foarte puține zone virane (practic, singurele locuri în care metropola s-ar mai putea întinde în cadrul actualelor granițe ar fi la marginea cartierelor Străulești, Giulești, Ferentari, celelalte terenuri fiind fie deja ocupate de construcții, fie pădure/luciu de apă). Sau utilizarea terenurilor extravilane aparținând Capitalei pentru agricultură (asta în condițiile în care majoritatea covârșitoare a terenurilor din București sunt în proprietate privată). Ori plantarea de păduri de-a lungul centurii și a drumurilor naționale de pe teritoriul Capitalei (deși o simplă privire pe Google Maps demonstrează că aproape că nu mai există terenuri libere lângă respectivele șosele, cu mici excepții în zonele Ghencea și Rudeni).
Atribuții depășite
Programul lui Firea resuscitează două proiecte abandonate. Primul este transformarea Bucureștiului în port la Dunăre, inițiativă demarată înainte de 1989. Problema este că, dacă viitorul port se află pe teritoriul adminstrativ al Capitalei, PMB nu are niciun fel de atribuții privind canalul care ar urma să lege metropola de fluviu. În plus, cele mai recente estimări indică faptul că terminarea lucrărilor la respectivul proiect ar costa circa 1,7 miliarde de euro.
Al doilea proiect readus în discuție de Firea este construcția unui nou aeroport în sudul Bucureștiului. Cum terenul necesar se găsește în afara granițelor Capitalei, și în acest caz PMB nu poate juca niciun rol. În plus, nu trebuie să uităm că inițiativa noului aeroport fusese lansată de controversatul om de afaceri Nelu Iordache, care aparent deținea suprafața necesară de teren la Adunații-Copăceni. În ultimul deceniu, strategia Ministerului Transporturilor a fost cu totul alta, respectiv de pregătire a extinderii Aeroportului Otopeni, care ar urma să aibă un terminal nou cu o capacitate de 20 de milioane de pasageri pe an.
Carul înaintea boilor?
Și Constanța are, începând din această lună, un primar nou. Nou și nu prea, căci proaspăt alesul Decebal Făgădău (PSD) este edilul interimar care i-a luat locul lui Radu Mazăre după demisia acestuia din urmă cu un an. Pe lista de promisiuni a lui Făgădău se află lucruri mai degrabă normale, cum ar fi o parcare subterană uriașă ce ar urma să fie contruită în zona Sălii Sporturilor sau un pasaj rutier ce ar trebui să apară pe bulevardul I.C. Brătianu, în zona cunoscută drept La Butelii. De asemenea, centrul istoric (Peninsula) ar trebui să devină zonă pietonală, în timp ce câteva piețe agroalimentare ar trebui modernizate. În plus, ar urma să continue lucrările de reabilitare complexă pe marile bulevarde ale orașului de la malul mării.
Unii constănțeni nu sunt la fel de optimiști. Ei s-ar mulțumi și cu astuparea gropilor din carosabil și cu stoparea construcțiilor în parcurile orașului. „Degeaba se reabilitează câteva bulevarde dacă restul străzilor sunt în stare proastă. Și degeaba am avea asfalt neted dacă sistemul de canalizare este astfel conceput încât la orice ploicică mai serioasă străzile se inundă, iar la fiecare furtună Constanța se transformă în Veneția“, spune un localnic, Valentin Stere. Anul trecut, orașul a avut un buget de investiții de 40 de milioane de euro. Dacă această sumă nu va crește semnificativ, multe din proiectele anunțate în campania electorală riscă să rămână pe hârtie.
Ambiții vs bani
Pasaje rutiere promite și primarul reales al Timișoarei, liberalul Nicolae Robu. Ar trebui să fie construite două, în zona Popa Şapcă şi la intersecția Jiul-Circumvalațiunii. „Contractele sunt semnate, se mai așteaptă doar avizul de la CFR“, spunea recent edilul pentru presa locală. Robu susține că vor apărea și patru poduri noi peste Bega. Pe listă se mai află construirea unei parcări supraterane cu peste 1.000 locuri la intersecția Popa Șapcă-Oituz, anveloparea blocurilor, construirea a 4 bazine de înot semiolimpice și amenajarea a cel puţin 20 de terenuri de sport multifuncţionale în cartiere, creșterea numărului de locuri în grădinițe și creșe, construirea a 50 de case pe parcele de 300 mp puse la dispoziția tinerilor gratuit de Primărie, dar şi achiziția a 20 de tramvaie noi.
Pentru 2016, bugetul de investiții al primăriei de pe Bega a fost de circa 65 de milioane de euro. La prima vedere, suma este suficientă pentru a acoperi o bună parte din proiectele enumerate mai sus. Dar având în vedere că ea trebuie să ajungă și pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii deja existente (asfaltări, reabilitări de unități de învățământ, spitale, unități de cultură sau baze sportive, spații verzi etc.), deodată banii nu mai par la fel de mulți.
Argilă contra IT
Și la Cluj Napoca lista de obiective pe care trebuie să le rezolve edilul reales Emil Boc (PNL) este destul de lungă. Cel mai important pare a fi Cluj Innovation City. „o platformă de cercetare şi business care va crea, pe termen mediu şi lung, peste 20.000 de locuri de muncă în domeniul tehnologiei, educaţiei, serviciilor, printr-o investiţie de peste 500 de milioane de euro în următorii 10 ani, finanţată în cea mai mare parte din fonduri europene“, se arată în programul electoral al primarului. Unii clujeni susțin, însă, că proiectul are mari probleme cu amplasamentul, care ar fi argilos și afectat de alunecări de teren. Pe listă se mai află, printre altele, renovarea fațadelor din centrul istoric al orașului, extinderea capacității Sălii Polivalente sau transformarea ștrandului municipal într-un aquapark modern.
Ceea ce este cert este că românii s-au obișnuit ca între programele din campanie și realizările ulterioare ale politicienilor locali să fie, de cele mai multe ori, mari diferențe. Așa că cei mai mulți dintre ei au ajuns să fie mulțumiți dacă edilii își îndeplinesc măcar o mică parte din promisiuni. Iar pentru asta, majoritatea alegătorilor par a fi dispuși să treacă cu vederea aproape orice, chiar și infracțiuni flagrante de corupție.
Unul dintre primele proiecte pe care le voi depune se referă la restructurarea, redresarea RATB. Există un plan economic care poate fi aplicat, prin care transportul public să fie gratuit. Gabriela Firea, primarul general al Capitalei
48,43% a fost prezența la vot finală comunicată de BEC pentru scrutinul din 5 iunie. Cele mai mari procente s-au înregistrat în județele din sudul țării (campioane fiind Giurgiu, Teleorman și Olt), iar cele mai mici în București, Timiș și Iași
CELE MAI TRĂZNITE PROMISIUNI
CRAIOVA Candidatul PSRO Florentin Gust le promitea alegătorilor centrale de apartament pe banii Primăriei.
GALAȚI Candidatul PML Constantin Telegan a anunțat în campanie că vrea să dinamiteze blocurile din câteva cartiere ale orașului (Micro 19, Micro 40, Țiglina 1). În locul lor ar urma să fie construite clădiri de locuit noi, cu 15 etaje. Până atunci, localnicii ar fi urmat să fie mutați în containere într-o parcare de tiruri sau în locuințe amfibii, amplasate pe lacul Brateș.
SECTORUL 4 Proaspăt alesul edil Daniel Băluță (PSD) spunea în campanie că vrea să atragă în zona pe care o dministrează o investiție a unui celebru operator de parcuri de distracție, cum ar fi Disneyland sau Legoland. Lăsând la o parte că nu deține spațiul necesar unui astfel de proiect (Dinseyland Paris, de pildă,se întinde pe 20 de kmp, iar tot sectorul are 34 de kmp), sumele necesare sunt de ordinul miliardelor de euro.
OLTENIȚA O idee similară a avut și Aurel Bâra, candidatul UNPR la primăria orașului de pe malul Dunării. Doar că acesta susținea că luase legătura cu proprietarii celebrului parc de distracții Port Aventura din Spania.
PROVOCARE Vremea poveștilor din campanie a trecut. Acum edilii au ocazia să arate că cele promise pot deveni realitate