Liderii PSD, PNL și UDMR au depus recent la Parlament Legea offshore. Ulterior, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor, au venit cu o serie de declarații care au explicat cum va funcționa legea.

Astfel, se stabilește un regim fiscal competitiv în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% – statul român și 40% – investitorul și promite reducerea dependenței de importuri și creșterea veniturilor la buget.

Dacă legea offshore nu va fi votată, dependența României de importurile de gaze ca crește enorm!

Dependența României de importurile de gaze naturale se poate majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, arată proiectul Legii offshore depus la Parlament.

Conform proiectului, titularii de acorduri petroliere offshore sau onshore de adâncime sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie, înmagazinare şi alte costuri logistice in masura in care sunt suportate de catre titularul acordului petrolier, şi preţul de 85 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore.

Cum vor fi împărțilte veniturile între stat și investitor

Impozitul asupra veniturilor suplimentare se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream.

Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

Ce se arată în expunerea de motive?

Expunerea de motive susține că, la nivel macroeconomic, proiectele de exploatare a descoperirilor de gaze naturale vor duce la creștere economică, creșterea veniturilor bugetare, crearea sau menținerea de locuri de muncă, creșterea contribuției la produsul intern brut, creșterea securității în aprovizionarea energetică, dezvoltarea furnizorilor locali şi a comunităților locale, accesul la tehnologii de ultimă oră, îmbunătățirea balanței de plăți externe a României și creșterea șanselor ca România să se poziționeze ca important pol energetic regional.

Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia națională precum si cu principiile Uniunii Europene de piață liberă. Companiile nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene, mai prevede documentul.

Guvernul, prin Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, in situatie de criza energetica si/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective.

În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege, vor fi notificate spre avizare Autorității Naționale de Reglementare a Energiei

Ce spun liderii coaliției după depunerea în Parlament a Legii offshore?

„Am depus azi (vineri – n.red.) în Parlament, ca lideri ai Coaliției, Legea offshore. Acest proiect deblochează investițiile din Marea Neagră și reduce dependența de gazul rusesc, oferind României șansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine. Legea offshore reduce dependența de gazul rusesc”, potrivit liderilor coaliției de guvernare.

„Iată că acum, în sfârșit, această lege, care este o prioritate a Coaliției, este depusă în Parlament, și avem o majoritate care înțelege importanța acestor investiții, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independența energetică a României și reduce dependența de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale.

Legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) – 40% (investitorul). Foarte important: Legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime)”, adaugă cei trei lideri.

Potrivit acestora primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an.

„Aici vorbim de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual – Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor. Totodată, legea stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, practic urgentând investițiile onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.

La zăcământul Caragele estimăm începerea exploatării la începutul anului 2024. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027. Ce va obține România de pe urma acestei legi?

Independență și securitate energetică! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar și timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în țară. De asemenea, țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională.

Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă oferta va scădea, iar românii vor benefica de prețuri mai mici”, adaugă liderii PSD, PNL și UDMR, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a lui Marcel Ciolacu.