Creşterea economică din ultimii ani a anesteziat spiritul antreprenorial al compatrioţilor noştri. Ei preferă slujbe sigure şi bine plătite.
Intrarea în afaceri nu pare să fie o opţiune de carieră pentru foarte mulţi români. Un studiu publicat recent de către Global Entrepreneurship Research Consortium arată că în ţara noastră numai 1,3% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani a pornit în ultimii trei ani şi jumătate un business.
AceastÄ
Creşterea economică din ultimii ani a anesteziat spiritul antreprenorial al compatrioţilor noştri. Ei preferă slujbe sigure şi bine plătite.
Intrarea în afaceri nu pare să fie o opţiune de carieră pentru foarte mulţi români. Un studiu publicat recent de către Global Entrepreneurship Research Consortium arată că în ţara noastră numai 1,3% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani a pornit în ultimii trei ani şi jumătate un business.
Această proporţie este semnificativ mai mică decât cea din statele în care există o tradiţie îndelungată în antreprenoriat şi unde cei care au succes în acest domeniu beneficiază de o imagine publică pozitivă. În Anglia, de exemplu, 2,7% din populaţie şi-a înfiinţat o firmă în aceeaşi perioadă, în Statele Unite, 3,4%, în Spania, 4,3%, iar în China, 10%. „Românii, până în 1989, nu au fost obişnuiţi să fie antreprenori. Din această cauză, pentru mulţi oameni, s-a format o tradiţie potrivit căreia cel mai bine este să fii angajat“, consideră Agnes Nagy, profesor la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj şi coordonatorul local al studiului Global Entrepreneurship Monitor.
„În plus, în ultimii ani, România a atras foarte multe companii multinaţionale, care au creat locuri noi de muncă. O parte din persoanele cu iniţiativă s-au angajat la aceste firme pe salarii mari şi nu au mai demarat o activitate proprie, pentru că au văzut alte oportunităţi de a obţine venituri, şi nu pe calea unei activităţi antreprenoriale“, adaugă Agnes Nagy. Această tendinţă se înregistrează însă şi în ţări în care există o tradiţie puternică în antreprenoriat, îndeosebi în perioadele de regres economic. În Silicon Valley, o mare parte dintre cele mai renumite companii au fost pornite în perioade de recesiune economică, pentru că o diminuare a oportunităţilor de pe piaţa muncii şi o stagnare a creşterii salariilor face ca pentru multe persoane competente calea antreprenorială să devină mai tentantă şi mai benefică. Pe de altă parte, în perioadele de boom economic, aşa cum se întâmplă în prezent în România, există mai puţini oameni tentaţi să îşi demareze propria afacere sau să renunţe la locurile de muncă sigure şi bine plătite pentru a se angaja într-un start-up, unde există un risc mai mare de eşec.
Dar nu numai creşterea economică susţinută din ultimii ani explică nivelul redus al activităţii antreprenoriale. „O mare parte a populaţiei active a României îşi desfăşoară activitatea în alte ţări ale Uniunii Europene. Unii dintre cei care au un spirit de iniţiativă mai ridicat au plecat în străinatate. Acest lucru a fost măsurat de echipa de cercetare din Spania. În 2007, în această ţară, în regiunile în care îşi desfăşoară activitatea mulţi români, spiritul antreprenorial al conaţionalilor noştri este foarte ridicat“, spune Agnes Nagy.
În ţară, şi în următorii ani, activitatea antreprenorială va fi mai redusă decât în alte state. Numai 2,9% din români declară că planifică o afacere pentru viitorul apropiat. În acelaşi timp, în Ungaria, nivelul este de 3,8%, în Grecia, 4,6%, în Portugalia, 4,8%, iar în SUA, 6,5%.
Intenţia de a porni o firmă este mai scăzută în România pentru că numai 24% din populaţie consideră că există oportunităţi în acest moment şi numai 26% cred că au abilităţile necesare să dezvolte o afacere. Prin comparaţie, în Italia, 39% din cetăţeni cred că există oportunităţi şi 47% apreciază că au abilităţi să pornească un business. „Iniţiativa antreprenorială va creşte şi în România dacă oamenii vor crede în mai mare măsură că există oportunităţi de afaceri. Probabil că acesta este un mesaj pentru politicieni, şi anume că este nevoie să stimuleze în mai mare măsură antreprenoriatul“, spune Niels Bosma, coordonator al studiului Global Entrepreneurship Monitor. „Pentru antreprenoriat, marea întrebare este dacă oamenii identifică oportunităţile. Cred că în România există multe oportunităţi, dar dacă oamenii nu le observă sau le observă şi din anumite motive nu acţionează, atunci potenţialul mediului de afaceri nu este fructificat în mod optim“, adaugă Niels Bosma.
Dacă în privinţa detectării oportunităţilor de afaceri şi încrederea în abilităţile proprii românii mai au încă de lucru pentru a ajunge la nivelul cetăţenilor din alte state, în privinţa curajului sunt printre primii. Numai 29% din români au declarat că nu pornesc o afacere pentru că le este teamă de o eventuală nereuşită. În acelaşi timp, frica este un obstacol în cazul a 37% din englezi, a 49% din francezi şi a 62% din greci.
Intenţie
12% din românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani care nu sunt implicaţi într-o firmă declară că iau în considerare demararea unei afaceri în următorii trei ani.
