Mi-au rămas în minte cuvintele lui Hans Kluge, director regional OMS: "Trebuie să ținem școlile deschise până la final, deoarece nu ne putem permite o generație pierdută." Cu largul concurs al Guvernului, România își permite să piardă o generație. Suntem la începutul unei tragedii cu efecte pe termen lung pe care Guvernul nici măcar nu e capabil să le anticipeze. Toate marile organizații transmit semnale că școlile trebuie să rămână deschise, însă factorii de decizie rămân surzi la toate avertismentele, încât ajungi să te întrebi dacă nu cumva chiar o fac cu premeditare.
Când spun marile organizații nu mă refer la asociații de elevi sau mai știu eu ce ONG-uri. Vorbesc despre voci precum Salvați Copiii sau chiar Organizația Mondială a Sănătății. Mi-a venit pe mail săptămâna trecută un studiu despre situația din România referitoare la sistemul educațional, făcut de Salvați Copiii. Redau mai jos câteva cifre ca să înțelegeți de ce oficialul OMS a avut dreptate când a vorbit despre generații pierdute. Sublinierile ne aparțin.
Rezultatele acestei analize sunt cu adevărat alarmante: aproape 30% dintre copii și părinții cu copii în școală declară că nu dețin resursele materiale necesare învățământului online. În ultimele luni, sute de mii de copii au fost lăsați în urmă de către sistemul educațional din România.
Dezavantajele sociale și economice ale familiilor în care 35,8% dintre copii, adică 1.200.000, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, mult mai grav decât în rândul adulților (30,2%), și faptul că, pentru mediul rural, acest risc în cazul copiilor atinge procentul de 44,3% (adică 900.000 de copii doar în comune și sate), indică o stare de lucruri cronicizată.
Vorbim așadar despre sute de mii de copii care erau condamnați la sărăcie și înainte de epidemie, care nu au resursele necesare (internet și tabletă) pentru a face școală online și care sunt, astfel, condamnați la sărăcie pe viață. Aceasta este generația pierdută de care vorbea directorul regional de la OMS.
Doar că, Guvernul pare surd la semnalele de alarmă trase din mai toate părțile, ba dimpotrivă pare că le ignoră intenționat.
Închiderea, cea mai la îndemână soluție atunci când ești incompetent
Pentru că statul român, prin gura premierului, a anunțat că-i consideră pe elevi „răspândaci,” cea mai la îndemână soluție atunci când ești un stat incompetent este să închizi. Pentru că ești incapabil să găsești soluții prin care să te asiguri că sunt respectate regulile, cea mai simplă soluție este să pui lacătul și, vorba românului, ai scăpat de-o grijă. Și asta fără să te gândești la consecințele pe termen lung ci doar la niște efecte imediate, de moment. Acesta este motivul pentru care, la un moment dat, începi să-i bănuiești nu doar de incompetență ci chiar de rea intenție.
Efectele închiderii școlilor se vor resimți peste niște ani, când, probabil, epidemia de coronavirus, va mai fi doar o amintire și când guvernul actual și deciziile lui vor mai fi doar în cărțile de istorie. Nimeni nu va fi tras la răspundere pentru sutele de mii de români condamnați la sărăcie încă de pe acum, doar pentru că unii nu au știut să ia niște măsuri.
Și ca să-l parafrazez pe Brâncuși, tocmai s-a declanșat procedura prin care vom deveni și mai săraci și mai proști (nu că n-am fi fost deja).
P.S. Nu pot să nu remarc faptul că opinia publică din România este mult mai preocupată de închiderea piețelor decât de închiderea școlilor.