La Caixa, cea mai mare bancă de economii din Spania, a oferit 1,97 euro pe acţiune pentru Banca Civica, o tranzacţie care evaluează banca la 980 milioane de euro.
Având active de aproximativ 285 miliarde de euro, CaixaBank este de aproximativ patru ori mai mare decât Civica, iar prin această tranzacţie va fi creată cea mai mare bancă pe piaţa spaniolă, depăşind chiar Santander şi BBVA.
CaixaBank nu va solicita fonduri de la stat pentru preluare şi va achita cei 977 milioane de euro pe care Banca Civica i-a primit de la Fondul de sprijinire a sectorului bancar (FROB).
Acordul dintre La Caixa şi Banca Civica este a doua tranzacţie derulată în sectorul bancar spaniol după ce luna acesta BBVA, a doua mare bancă spaniolă, a preluat casa de economii Unnim, care a fost naţionalizată.
Spania forţează băncile să înregistreze pierderi de până la 80% din active, cum ar fi terenuri pe care nu s-a construit nimic şi pe care băncile le-au confiscat atunci când dezvoltatorii imobiliari au intrat în faliment. Anterior băncile locale au înregistrat deprecieri de active de 30%, în precedenta reformă a sectorului financiar. Guvernul susţine că prin noile reglementări, anunţate luna trecută, băncile vor trebui să admită şi să gestioneze pierderi de încă 50 miliarde de euro în active imobiliare.
Sectorul bancar spaniol trece printr-un amplu proces de restructurare în condiţiile în care băncile caută modalităţi de a strânge capital şi a acoperi pierderile rezultate ca urmare a finanţării sectoarelor imobiliar şi construcţiilor. Autorităţile spaniole au introdus noi norme mai stricte de capital şi vor să reducă numărul băncilor locale până la aproximativ 10, de la peste 40 înainte de criza economică.
De menționat faptul că, La Caixa a intrat în România în 2007.
La Caja de Ahorros y Pensiones de Cataluña y las Islas Baleares, "la Caixa", a fost fondată pe 5 aprilie 1904 de avocatul catalan Francesc Moragas Barret, cu sprijinul a diverse instituţii din societatea civilă catalană.
Banca a fost creată cu scopul de a încuraja planurile de economii şi pensii, obiective care în ziua de azi pot părea de natură pur financiară, dar care, în acel context istoric, reprezentau o încercare clară de a ajuta clasa muncitoare săracă să atingă un anumit grad de independenţă şi siguranţă.