Între artefactele cu o vechime de aproape 7.000 de ani se disting celebrele ‘Hora de la Frumuşica’, ‘Soborul Zeiţelor’ sau ‘Gânditorul de la Târpeşti’, piese care au suscitat interesul şi imaginaţia arheologilor prin expresivitatea lor.
Aşezarea eponimă a culturii Cucuteni, situată astăzi în punctul Cetăţuia a comunei ieşene Băiceni, a fost descoperită în anul 1884 de Theodor Burada. Primele cercetări au fost realizate însă de Nicolae Beldiceanu şi Grigore Buţureanu, în anul 1885.
Muzeul de la Piatra Neamţ a fost inaugurat 120 de ani mai târziu, în anul 2005. Acesta se află într-o clădire de patrimoniu, construită în anul 1930, fost sediu al Băncii Naţionale a României. De altfel, în interior se mai disting seifurile cu gratii în care erau ţinute banii sau valorile statului român şi în care acum sunt artefacte nepreţuite.
Alegerea acestui sediu nu a fost deloc întâmplătoare şi nu ţine neapărat de siguranţa pe care o conferă clădirea ci de zona în care este amplasat, fiind în centrul istoric al municipiului Piatra-Neamţ.
Arheologul Daniel Garvăn spune că artefactele sunt privite ca nişte obiecte de artă.
‘Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel naţional, prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte în prezent cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei. Aceasta este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale, arta decorativă şi arta figurativă, aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni – Cucuteni – Tripolie, în fapt cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană. Sunt valorificate expoziţional deopotrivă obiecte tridimensionale şi materiale fotodocumentare, aparţinând tuturor fazelor şi etapelor de evoluţie ale acestei civilizaţii, de pe întregul său areal. Cucuteni înseamnă ceramică pictată şi statuete pentru că celelalte artefacte se regăsesc în toate culturile. Nu ştim dacă la vremea aceea, ceramica pictată a fost privită ca obiecte de artă, realizate în acest scop sau dacă au fost obiecte de uz cotidian. Este o întrebare la care nu vom avea răspuns’, a declarat arheologul Daniel Garvăn.
Unicitatea dar şi vechimea artefactelor au făcut ca acestea să fie solicitate în cadrul unor expoziţii internaţionale, cele mai importante exponate fiind admirate în SUA, Elveţia, Vatican, Grecia sau Polonia.
Unele dintre obiecte au şi o istorie contemporană, aşa cum este cea a Horei de la Frumuşica. Istorii spun că în 1973, când a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie, au fost strânse piese spectaculoase de la mai multe muzee şi a fost solicitată şi Hora de la Frumuşica. Restauratorul ei, arheologul Aurel Buzilă, a făcut o copie fidelă a acesteia şi a trimis replica la Muzeul Naţional de Istorie, fără ca cineva să sesize acest aspect, astfel că inaugurarea muzelui s-a făcut cu un exponat copie a artefactului.
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra-Neamţ poate fi vizitat, în perioada aprilie-septembrie între orele 10.00 – 18.00, iar în perioada octombrie-martie între orele 09.00 – 17.00, taxa fiind de 2 lei pentru adulţi şi un leu pentru elevi şi studenţi.
Sursa: Agerpres