Cea mai mare pensie din România după recalculare: 69.343 de lei brut de la 1 septembrie

datorie grafic bani profit pensii private

SURSA FOTO: Dreamstime

Casa Națională de Pensii Publice a anunțat că cea mai mare pensie specială din România a ajuns la 69.343 de lei brut în luna septembrie 2024. Această sumă reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 58.191 de lei înregistrată în ianuarie 2024, evidențiind astfel fluctuațiile din sistemul pensiilor speciale.

CNPP anunță că cea mai mare pensie specială era de 69.343 de lei brut în septembrie

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a oferit pentru Libertatea o analiză a pensiilor de serviciu, cunoscute ca pensii speciale. Aceasta a fost realizată în contextul creșterilor aplicate de la 1 septembrie, ca urmare a recalculării veniturilor.

Spre deosebire de pensiile din sistemul public, pensiile speciale sunt plătite atât din bugetul asigurărilor sociale, cât și din bugetul de stat. În septembrie 2024, cea mai mare pensie specială era de 69.343 de lei brut, comparativ cu 58.191 de lei în ianuarie 2024. Această pensie, de aproape 70.000 de lei, este acordată conform Legii 303/2022 și aparține unui fost magistrat.

A doua cea mai mare pensie brută lunară este de 68.145 de lei, în creștere față de 56.875 de lei în ianuarie. Pe locul trei se află o pensie de 63.842 de lei, comparativ cu 56.489 de lei în ianuarie. Topul celor mai mari cinci pensii speciale este completat de alte două venituri care depășesc 60.000 de lei: unul de 62.783 de lei și altul de 60.465 de lei.

Conform datelor CNPP, primele 20 de pensii speciale depășesc 50.000 de lei brut, cea de pe locul 20 fiind de 50.392 de lei. Toate aceste 20 de pensii sunt acordate conform legii privind statutul magistraților. În ianuarie 2024, însă, locul 19 era ocupat de o pensie acordată conform legii pentru personalul aeronautic civil.

SURSA FOTO: Libertatea

Impozitarea pensiilor speciale se aplică gradual, în funcție de venitul necontributiv la bugetul de pensii

Se menține un impozit de 10% până la nivelul salariului mediu net, care este de 4.426 de lei în 2024. Pensiile între aproximativ 5.200 de lei și 7.567 de lei vor fi impozitate cu 15% din partea necontributivă. Veniturile care depășesc această sumă vor fi supraimpozitate cu 20%.

Astfel, impozitarea rămâne moderată. În timpul dezbaterilor din comisiile de specialitate, aleșii Puterii au argumentat că acest procent a fost ales pentru a evita interpretarea demersului ca o tentativă de confiscare a veniturilor, în eventualitatea unui atac la Curtea Constituțională. În 2020, judecătorii de la Curtea Constituțională au declarat că supraimpozitarea cu 85% a pensiilor de peste 7.000 de lei este neconstituțională.

Conform legii privind pensiile de serviciu, nu se mai pot cumula două astfel de venituri. Beneficiarii vor putea alege venitul cel mai avantajos. În ceea ce privește eliminarea acestor venituri, coaliția de guvernare (PSD și PNL) nu a reușit să îndeplinească acest obiectiv. Inițiativa se referă la mai multe categorii, inclusiv magistrați, personal auxiliar din instanțe și parchete, personal diplomatic, angajați ai Curții de Conturi, foști aviatori, funcționari publici parlamentari și militari.

Niciuna dintre aceste categorii nu este eliminată complet, ci doar anumite subcategorii. Acestea includ personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, personalul din funcții de execuție în misiuni diplomatice și personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.

Vârsta de pensionare a fost, de asemenea, majorată, inclusiv pentru magistrați

Aceasta a crescut de la 47 de ani și patru luni în ianuarie 2024, adăugându-se câte patru luni în fiecare an. Prin această modificare, magistrații se vor pensiona la 60 de ani, dar cu un minim de 25 de ani vechime. În cazul altor categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, cu un minim de 25 de ani vechime. Tran­ziția pentru aceste categorii se va încheia în ianuarie 2043.

Beneficiari ai pensiilor speciale sunt și foștii parlamentari. Aceste pensii au fost parțial eliminate, dar persoanele cu mandate finalizate la sfârșitul legislaturii 2016-2020 pot depune în continuare dosare atunci când împlinesc vârsta standard de pensionare. De asemenea, de cinci ani, guvernele amână constant începerea plății pensiilor de serviciu pentru aleșii locali, inclusiv primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene.