Producţia de energie a România înregistrată ieri, ora 17.47, a fost de 10.811 MW, cea mai mare valoare din acest an, după cum puteţi vedea şi în diagrama ataşată. La ora amintită, capacităţile hidro livrau 3.600 de MW, termo pe cărbuni, 2.700 de MW, eolienele, 1.231 MW, restul fiind producţie nucleară, producţie de la termocentralele pe gaz şi biomasă. Consumul intern al României a fost de 9.285 MW, exporturile atingând 1.526 MW.

Azi de dimineaţă, producţia şi consumul s-au situat la valori de peste 10.000 MWh, respectiv 9.000 de MWh. La ora 07.00, producţia de energie eoliană a atins 2.765 de MW, una dintre cele mai mari valori înregistrate vreodată în România. Practic, aproape toate eolienele amplasate în România se învârteau (capacitate totală instalată – circa 3.000 de MW). La aceeaşi oră, exportul ajungea la 1.800 de MW, printre cele mai mari din istorie. Cărbunele şi apa înregistrau aproximativ acelaşi nivel de producţie – 2.000 de MW.


 

Rezultatele record înregistrate de Sistemul Energetic Naţional în ultimele 24 de ore se datorează unui cumul de factori. În primul rând, a fost frig, – 6ºC noaptea, + 1 – 2ºC, de dimineaţă. În al doilea rând, debitele Dunării şi ale râurilor interioare este mare iar termocentralele Hidroelectrica uzinează din plin. Şi gradul de umplere al lacurilor este mare, de peste 70%. În al doilea rând, termocentralele pe cărbune şi gaz beneficiază, în ultimele săptămâni,  de o conjunctură favorabilă de piaţă, în care preţul energiei a urcat cu 10 – 15% faţă de media acestui an, turându-şi turbinele pentru a recupera în producţie un an altminteri destul de slab. În al treilea rând, şi cel mai important, toată noaptea şi toată dimineaţa a bătut vântul puternic, punând în mişcare miile de morişti de vânt.

Efecte

Aşa cum spuneam, consumul mare de energie al României antrenează o producţie mare. Cei mai câştigaţi sunt firmele care dețin parcuri eoliene, pentru că toată producţia pe care o fac se preia, prin lege, automat în sistem garantându-le încasarea subvenţiei de la consumatori, prin sistemul certificatelor verzi. Un al doilea câştigător este Complexul Energetic Oltenia, care în ultimii doi ani a avut rezultate slabe.

Mai avem o categorie de câştigători: traderii. Excesul de producţie de energie din România s-a tradus prin preţuri mici pe bursă,  pe Piaţa de Ziua Următoare, o piaţă de oportunitate. Pentru că bursele de energie din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt, din 2015, conectate, traderii ce activează pe piaţa locală exportă acum masiv energie pe celelalte trei pieţe, pentru că România este semnificativ mai ieftină acum, din acest punct de vedere, faţă de vecini. Astfel, potrivit datelor OPCOM, operatorul bursei româneşti de energie, preţul mediu al curentului produs local este de 30 de euro/MWh, în timp ce în Ungaria, Cehia şi Slovacia, preţul este de circa 50 de euro/MWh. Prin urmare, începând cu ora 01.00 a acestei zile, 317 MWh pleacă în fiecare oră către Ungaria iar fluxul transfrontalier se va păstra până la ora 20.00, când vântul se va opri şi trecem pe importuri.

Pentru consumatorii casnici, astfel de recorduri de producţie şi consum nu produc efecte asupra preţului curentului, pentru că acesta este reglementat de ANRE. Facturile pot însă creşte pentru că, frig fiind, şi consumul de energie este mai mare.

România are un mix energetic relativ echilibrat, în care intră energie termo, hidro, nucleară şi din surse regenerabile. În total, există capacităţi instalate funcţionale de 14.000 -15.000 de MW. Dacă acum, în condiţiile unor zile nu foarte friguroase, atingem producţii de 10.800 de MWh, este posibil ca, în miezul iernii, când va fi încă şi mai frig, să înregistrăm noi recorduri de producţie şi consum.