Marea majoritate a studenţilor din România consideră internetul ca fiind o sursă de documentare mai bună decât presa scrisă, sălile de curs sau biblioteca universităţii.
Mediul virtual a devenit un partener important în viaţa tinerilor. Poate părea absurd, dar chiar şi pentru activitatea lor profesională marea majoritate a studenţilor români a renunţat la surse de informare sigure şi verificate, cum ar fi biblioteca şi, într-o oarecare măsură, presa scrisă de specialitate, în favoarea informaţiilor de pe internet.
Un studiu comandat de Intel România şi realizat de Hermes Advisors în centrele universitare Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, în perioada 1-15 octombrie, arată că 78% din studenţii români petrec zilnic cel puţin trei ore în faţa calculatorului.
O treime din studenţii participanţi la studiu petrec zilnic până la şase ore în faţa computerului. Majoritatea timpului este dedicată comunicării online şi căutării de informaţii pe internet. 94% din studenţii intervievaţi au momentan o conexiune la internet în locuinţa stabilă.
Studiul arată, astfel, că nu doar deţinerea unui computer a devenit obisnuinţă pentru familiile cu copii din mediul urban din România, ci şi conectivitatea.
„Studenţii români urmează trendul din Europa, în care computerul este considerat un mijloc de dezvoltare a unor abilităţi noi şi de încurajare a formării de reţele utile“, consideră Thomas Osburg, Corporate Affairs Director la Intel Europe.
Potrivit cercetării Intel România, în ceea ce priveşte sursele suplimentare de studiu, 72% din tineri plasează pe primul loc internetul.
Internetul nu se pupă cu şcoala
Mediul virtual este cea mai utilizată metodă de aflare a informaţiilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor de student. Prin comparaţie, doar 22% preferă să folosească biblioteca şi 6% utilizează presa scrisă sau alte metode de informare. Mai mult, accesarea conţinutului online are loc de cele mai multe ori de acasă (93%). Un procentaj foarte mic din studenţi, de numai 2%, accesează conţinut online folosind computerele din sălile facultăţilor. Studiul arată că timpul petrecut în mediul online ar trebui valorificat în mai mare măsură pentru scopuri educaţionale şi de formare şi dezvoltare profesională.
Cu alte cuvinte, tinerii sunt lipsiţi de asistenţă în a căuta online surse de documentare valabile şi verificate, riscul acestora de a lua „de bună“ orice informaţie culeasă de pe internet fiind ridicat.
Încă nu s-a inventat profu’ virtual
„Din cercetare rezultă două tendinţe clare: studenţii preferă să acceseze nternetul din confortul casei lor; în acelaşi timp, folosesc tot mai mult internetul ca să îşi îndeplinească obligaţiile la facultate. Suntem însă de părere ca mediul online nu poate înlocui profesorul sau resursa pe care o reprezintă profesorul în sala de curs“, comentează Manuela Oprişan, director de relaţii publice pentru Europa Centrală şi de Est la Intel.
„Din acest punct de vedere, considerăm că este necesară regândirea modului în care IT-ul este integrat în curricula universitară“, adaugă ea. La rândul său, Olimpius Istrate, Education Manager la Intel România, subliniază că „principala problemă în rândul instituţiilor de învăţământ superior autohtone rămâne infrastructura. În cadrul universităţilor avem, pe de o parte, instituţii cu o platformă de e-learning proprie (sau chiar mai multe în cadrul aceleiaşi universităţi), iar pe de altă parte, avem şi instituţii care nu au niciun fel de infrastructură, nici măcar nu au prize la care să poţi conecta laptopul în sălile de curs“, concluzionează Istrate.
93% din studenţii români accesează internetul de acasă şi doar 2% o fac din sălile de curs, ceea ce arată că IT-ul este ignorat ca formă de educaţie
