Nu este prima dată când Germania refuză să pună banii pe masă, însă temerile că nemții nu mai au bani pentru salvat țări europene după ce au cheltuit miliarde de euro pentru Grecia se înmulțesc pe zi ce trece. Temerile vin în special de la spanioli, cei implicați în mod direct într-un eventual plan de salvare, și de la britanici, critici tradiționali ai modului în care Germania face business în Europa.

Merkel a clarificat faptul că injectarea de bani europeni în bănci fără a implica statul – şi, prin urmare, fără a presupune o nouă încărcătură pentru datoria publică – "va fi posibilă doar în viitor", cu alte cuvinte: nu va servi pentru a asana excesele finanţate de băncile spaniole pe durata anilor nebuni de boom.

Marea surpriză a reuniunii a reprezentat-o lipsa de informaţii referitoare la cea de-a doua salvare a Spaniei. "Există numeroase motive pentru care premierul Rajoy amână cererea", a explicat un înalt funcţionar de la Bruxelles, scrie El Pais. Printre altele – a sugerat posibilitatea ca o anumită ţară – din nou Germania – să respingă ajutorul, fapt care ar explica tăcerea liderilor, începând cu Rajoy, chiar dacă analiştii iau tot mai mult în calcul salvarea, ba chiar prezic faptul că solicitarea va sosi în doar câteva săptămâni. Sursa citată a explicat că simplul risc al unui refuz pentru cea de-a doua salvare spaniolă – pe care l-a calificat drept un potenţial "dezastru politic pentru zona euro" – obligă Spania să mediteze cu atenţie la decizia sa.

"Până la urmă, Berlinul se va vedea obligat că ia o decizie: dacă vrea să salveze zona euro sau să o lase se fractureze", au indicat surse diplomatice pentru publicația spaniolă.

Germania a preluat garanţii colaterale în valoare de 2 trilioane de euro

Schäuble a tratat cu dispreţ contra-propunerile venite din partea preşedintelui UE, Herman Van Rompuy, inclusiv cea privind un prim pas către unificarea datoriilor, prin emiterea în comun de "euro-certificate". Termenul "Fiskalunion" are la Berlin un înţeles aparte: mai multă putere de control asupra afacerilor statelor debitoare. El nu înseamnă împărţirea în comun a datoriilor sau o trezorerie comună a UE.

Michael Link, ministrul german pentru afaceri europene, a declarat că planurile domnului Van Rompuy sunt moarte din faşă. "Când faci propuneri care sunt pur şi simplu inacceptabile pentru anumiţi membri, dai impresia de dezbinare. Poţi să-i spui cum vrei – "bonuri de tezaur", "fonduri de răscumpărare a datoriilor", "euro-obligaţiuni" – acest tip de asigurare a datoriilor nu va avea trecere la guvernul nostru. Am spus-o întotdeauna răspicat."

Acest comentariu a primit o replică usturătoare din partea omologului francez, Bernard Cazeneuve: "Ei bine, pentru noi este "da", la fel de răspicat". Asemenea prăpastie între Germania şi Franţa, în ajunul unui summit, este lucru rar, scrie The Telegraph înaintea summitului de săptămâna trecută.

Berlinul şi-a îmblânzit totuşi tonul faţă de împrumutul de salvare a Spaniei, sugerând că Madridul ar putea accesa o linie de credit preventiv, cu "condiţionalitate limitată", în loc să-l forţeze să accepte regimul Troicii UE-FMI-BCE.

Michael Meister, principalul acolit al doamnei Merkel în Bundestag, a declarat pentru Bloomberg că parlamentarii germani ar putea agreea ideea, precizând: "un lucru este clar – orice se va cere, nu va fi acordat fără condiţii".

Spania încearcă să afle care ar putea fi termenii de accesare a împrumutului.

Cererile privind reducerea locurilor de muncă din sectorul public ar putea declanşa o furtună. "Totul ţine de negocierea preţului", a opinat Steven Englander, de la Citigroup.

Huw Pill, de la Goldman Sachs, a declarat că, de fapt, Germania a permis "în mod voalat" acoperirea în comun a datoriilor, prin acceptarea părţii sale, de 750 de miliarde de euro, din garanţii. De asemenea, a permis tacit Băncii Centrale Europene (BCE) să-şi majoreze bilanţul contabil la 32% din PIB, chiar înainte de achiziţionarea "nelimitată" de obligaţiuni ale Club Med.

Bundesbank a mai acceptat drepturi în valoare de 750 de miliarde de euro de la partenerii din Uniunea Monetară Europeană, în baza sistemului de plată din Ţinta 2 internă a BCE. În acest fel, riscul băncilor este preluat de contribuabilii germani. Acesta este motivul pentru care, luna trecută, agenţia elveţiană de rating I-CV, a scăzut nota Germaniei, care era AAA.

"Germania a preluat garanţii colaterale în valoare de 2 trilioane de euro. Când atingi un asemenea prag, lucrurile pot degenera", a explicat Rene Hermann, de la I-CV.