Principatul Sealand este cea mai mică ţară din lume. Cei aproximativ 50 de cetăţeni sunt conduşi de Principele Michael, care bate monedă, eliberează paşapoarte şi conferă titluri nobiliare. Mulți dintre cei care locuiesc în Principatul Sealand sunt apropiați ai familiei Bates. Astfel că, existe perioade când în Sealand poți să găsești numai doi locuitori.
Povestea micului principat începe în 1966, în ajunul Crăciunului, când Paddy Roy Bates, fost maior în armata britanică, a decis să ocupe Fort Roughs, abandonat cu zece ani mai devreme.

Bates voia să lanseze un post de radio pirat care să emită din afara apelor teritoriale britanice, evitând eventualele sancţiuni. Radiourile pirat care transmiteau muzică pop şi rock ofereau o alternativă la programul BBC şi erau la mare căutare în Anglia anilor ’60. Posturile emiteau de pe vase aflate în larg sau de pe platforme ori forturi abandonate, care se aflau în apele internaţionale, la o distanţă mai mare de trei mile marine de ţărmul britanic, conform legii de atunci. După ce au îndepărtat un alt grup care dorea să ocupe HM Fort Roughs, Paddy Roy Bates, soţia sa Jane şi copiii Michael şi Penelope au părăsit Anglia pentru Marea Nordului.

Bates a considerat că fortul este Terra Nullius, un teritoriu al nimănui, care nu se află sub jurisdicţie britanică, din cauza distanţei faţă de ţărm, aşa că l-a revendicat, fondând Principatul Sealand.

În 1968, un vas britanic care transporta muncitori a intrat în “apele teritoriale” ale statului recent înfiinţat, iar “localnicii” au tras focuri de avertisment pentru a îl îndepărta. În cadrul procesului care a rezultat în urma incidentului, judecătorul a decis că fortul nu se află sub jurisdicţia autorităţilor britanice, fiind în afara apelor teritoriale. Roy Bates a tratat această decizie ca pe o recunoaştere a independeţei Principatului faţă de Regatul Unit.
Deşi statul nu a fost recunoscut oficial, Principele Roy Bates a condus fortul abandonat ca pe o ţară cu drepturi depline. Monarhul a bătut monedă, a eliberat paşapoarte şi a conferit titluri nobiliare, aceste atribuţii fiind, în prezent, preluate de fiul său, Principele Michael, pentru că în 2012, la vârsta de 91 de ani, Paddy Roy Bates a decedat. De asemenea, în 2015, Principesa Jane, soția sa, a murit, aceasta având 86 de ani.

Sealand are o constituţie care atestă independenţa statului şi stabileşte forma de guvernământ ca fiind monarhia constituţională. Moneda Principatului este dolarul sealandez, cotat la aceeaşi paritate cu dolarul american. Steagul micronaţiunii este colorat în roşu şi negru, completat de o diagonală albă. Deviza micului stat este “E mare Libertas” (Din mare, libertate, în limba latină), iar imnul a fost compus de Basil Simonenko. Economia e finanţată de vânzarea de suveniruri şi titluri nobiliare şi de compania HavenCo, o firmă care oferă servicii de protecţie a datelor informatice şi servere confidenţiale. Produsul intern brut ajunge la 600.000 de dolari americani.

Principatul Sealand nu este însă singura micronaţiune din lume. Un exemplu relevant este Principatul Râului Hutt, cea mai veche micronaţiune din Australia. Fondat în 1970, în urma unei dispute între Leonard Casley şi autorităţile australiene, statul se întinde pe 75 de kilometri pătraţi. Casley, ulterior Principele Leonard, a proclamat independenţa zonei faţă de guvernul australian, menţinând însă loialitatea faţă de coroana britanică.