Societăţile de asigurare din România au vândut, anul trecut, poliţe de incendiu şi calamităţi naturale în valoare totală de 1,1 miliarde de lei, arată datele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). De altfel, asigurările împotriva dezastrelor naturale au devenit a doua sursă de venit pentru asigurători, după poliţele obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). Aproape 17% din totalul primelor brute subscrise pe întreaga piaţă au provenit din această linie de afaceri. Poliţele RCA au o pondere de aproximativ 33%.
Ca şi în cazul RCA, poliţele de asigurare împotriva dezastrelor sunt căutate mai ales în contextul în care statul obligă proprietarii să-şi asigure locuinţa. Spre deosebire de RCA însă, unde, în cele mai multe cazuri, vânzările sunt depăşite de plăţi, poliţele de dezastru sunt extrem de profitabile pentru companii. Astfel, CSA arată că în 2012, despăgubirile plătite pe zona asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale abia dacă au atins 218 milioane de lei, adică sub 20% din totalul primelor brute subscrise pe această categorie şi sub 5% din totalul plăţilor făcute de asigurători anul trecut. Cu menţiunea că, în cazul poliţelor de locuinţă, nevoia de reasigurare este mai mare, motiv pentru care apar costuri suplimentare, vânzarea de poliţe de locuinţă este cea mai profitabilă afacere a asigurătorilor.
Potrivit datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), la finele anului 2012, cei mai importanţi asigurători de locuinţe din România erau, în această ordine, Astra Asigurări, Omniasig, Allianz-Ţiriac şi Groupama. În total, cei patru au subscris poliţe de 694 milioane de lei, adică mai bine de 63% din întreaga piaţă. Societăţile de asigurare membre UNSAR aveau în portofoliu, la finele anului trecut, peste 4 milioane de contracte de asigurare împotriva dezastrelor naturale.
Reversul medaliei
Problema cu asigurările de dezastru este însă că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nicio altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977. Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi.
Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur similar celui din 1997 ar genera plăţi de peste 4 miliarde de euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde de euro. În acest context, un rol important l-ar putea avea Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţei vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care ca merge spre PAID. Poolul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.
19% din primele brute subscrise pentru poliţele de dezastru merg către plata despăgubirilor, faţă de peste 100% în cazul RCA
