Dacă ar fi majorat la 1.000 de lei, din ianuarie 2014, aşa cum a anunţat premierul, salariul minim ar marca o creştere de peste 40% într-un singur an! Un avans nemaiîntâlnit până acum, în condiţiile în care ar depăşi de zece ori rata anuală a inflaţiei.
Susţinută de sindicate, o astfel de măsură este, în esenţă, o minciună chiar şi pentru cei pe care ar trebui, teoretic, să îi avantajeze direct – salariaţii, a sugerat recent guvernatorul Mugur Isărescu: „Din punct de vedere social, poţi fundamenta un salariu de 700 de lei, unul de 1.000 de lei, chiar şi unul de 2.000 de lei, dar cel real tot 500 de lei va fi. Te corectează inflaţia“.
Cu mai mulţi bani, dar mai săraci
Anul acesta, salariul minim pe economie a fost deja majorat de două ori: de la 700 de lei în ianuarie, a urcat la 750 de lei în februarie şi apoi la 800 de lei la începutul lunii iulie. În total: o creştere de peste 14% în prima jumătate a anului, ale cărei costuri Guvernul calculase că vor fi suportate integral de către sectorul privat, în condiţiile în care salariile bugetarilor se situau oricum, toate, peste 800 de lei, în urma majorărilor de la finele anului trecut. Salariul mediu net pe economie a continuat să scadă însă şi în iunie, cu 0,3%, după ce în mai coborâse cu 3% şi, chiar dacă faţă de aceeaşi lună a anului trecut marca un avans nominal de 3,5%, inflaţia a transformat totul într-o scădere reală de aproape 2%. Astfel, sumele mai mari încasate nominal în ziua de leafă au avut, în realitate, o putere de cumpărare mult mai mică.
Strategii finanţelor publice anticipau fără ezitare că majorând costurile companiilor angajatoare prin creşterea salariului minim vor încasa în plus la buget, aplicând regula de trei simplă, aproape 330 milioane de lei (contribuţii de şomaj, sănătate şi pensii achitate suplimentar pentru 677.000 de angajaţi plătiţi cu salariul minim în sectorul privat). Nota de fundamentare a hotărârii de guvern respective visa şi la alte efecte pozitive asupra creşterii economice: stimularea ocupării şi reducerea muncii la negru.
Piaţa muncii, deja sufocată
Economia s-a încăpăţânat, însă, să nu se conformeze regulii de trei simplă, arătând că este influenţată de mecanisme mai complexe decât pot concepe planificatorii centrali ai finanţelor. Reacţia a fost exact opusă celei estimate de Guvern. „Situaţia din piaţa muncii este deja îngrijorătoare: creşte şomajul, scade numărul locurilor de muncă noi ocupate, toate pe fondul deteriorării situaţiei financiare a companiilor, care intră în număr tot mai mare în insolvenţă. În plus, salariile în sectorul privat s-au redus, doar în sectorul bugetar fiind în creştere“, ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, entitatea independentă înfiinţată pentru a analiza situaţia finanţelor publice. În opinia sa, o creştere şi mai rapidă a salariului minim, până la 1.000 de lei, ar fi extrem de dăunătoare economiei. „Sectorul privat nu poate susţine acum aşa ceva. O astfel de creştere a costurilor ar afecta grav competitivitatea companiilor, determinând fie concedieri, fie creşterea angajărilor la negru“, spune Dumitru.
Economistul Florin Cîţu a arătat că şi majorările de până acum ale salariului minim au avut o influenţă directă asupra şomajului. „Şomajul începe să crească exact din momentul în care a fost crescut salariul minim pe economie – ianuarie 2013. Singura dată când şomajul a mai crescut, deşi nu într-un ritm la fel de abrut ca acum, este în 2009/2010, când economia era în picaj liber. Dar în 2013 există creştere economică, şi nu putem da vina pe economie pentru creşterea somajului”, spune Cîţu. El aminteşte că un salariu minim mai mare duce, potrivit teoriei economice, la şomaj pe termen scurt şi la reducerea ofertei de forţă de muncă pe termen lung: „salariul minim reprezintă un cost şi o barieră. Un cost pentru angajator şi o barieră pentru cei care vor să se angajeze pentru un salariu mai mic“.
Categoriile cele mai defavorizate, primele afectate
Beneficiari în primă faţă, până când inflaţia le erodează şi lor puterea de cumpărare, sunt doar angajaţii existenţi, motiv pentru care şi studiile care susţin propuneri de majorare a salariului minim sunt, în majoritate, finanţate de sindicate. „Din păcate, efectul negativ îi loveşte tocmai pe cei care au cea mai mare nevoie de un venit: cei care vor să se angajeze“, spune Cîţu. Afectate sunt mai ales categoriile defavorizate, pe care guvernele socialiste pretind că le protejează – tineri fără experienţă, şomeri în vârstă sau cu educaţie redusă, pentru care oferta de muncă scade. Efecte verificate şi în 2013, când şomajul a crescut în rândul tinerilor şi al vârstnicilor. În plus, ocuparea populaţiei a scăzut cu precădere pentru cei cu vârste între 15 și 25 de ani (-1,5%) şi, mai interesant, constată Cîţu,, pentru cei cu vârste între 55 și 64 de ani (-1,2%), categorii care se „bat“ pentru salarii mai mici.
300 de lei ar însuma majorările salariului minim realizate în doar 12 luni de guvernul Ponta, dacă noua promisiune a premierului va fi pusă în aplicare