Romanesc sau strain? Fabricat in Romania, sau "made in Hong Kong"? Cine domina piata diverselor produse si servicii - importatorii sau producatorii autohtoni?Daca judecam prin prisma cotelor de piata ale diferitelor companii, putem pica usor in capcana de a acuza consumatorul roman de o inclinatie sau partinire fata de produsele straine. La o analiza mai atenta insa, se observa ca romanii trateaza diferentiat acest subiect, in functie de categoria abordata. Spre exemplu, exista un puternic curen
Romanesc sau strain? Fabricat in Romania, sau „made in Hong Kong”? Cine domina piata diverselor produse si servicii – importatorii sau producatorii autohtoni?
Daca judecam prin prisma cotelor de piata ale diferitelor companii, putem pica usor in capcana de a acuza consumatorul roman de o inclinatie sau partinire fata de produsele straine. La o analiza mai atenta insa, se observa ca romanii trateaza diferentiat acest subiect, in functie de categoria abordata. Spre exemplu, exista un puternic curent „pro produse romanesti” in ceea ce priveste alimentele, in special legumele si fructele, si chiar o atitudine de respingere a celor straine, dupa cum remarca profesionistii cercetarii de piata. Alimentele romanesti sunt percepute ca fiind mai naturale, fara sau cu mai putini conservanti, mai proaspete si adaptate gusturilor si preferintelor noastre.
La extrema cealalta, daca ne referim la bunuri de folosinta indelungata, tendinta consumatorilor este de a se orienta catre marcile straine, bineinteles, in masura in care buzunarul le permite acest lucru. Tinerii, in special, au devenit selectivi in ceea ce priveste „nationalitatea” unui produs, chiar si in cazul in care acesta isi are „radacinile” in Occident. Astfel, in conceptia multora, ideal ar fi sa se incalte si sa se imbrace din Italia, sa utilizeze cosmetice ale unor case renumite din Franta si sa conduca un automobil fabricat in Germania.
Se simte aici frustrarea utilizarii pe o perioada prea indelungata – atat inainte, cat si dupa 1989 – a unor produse romanesti cu performante reduse. Pe de alta parte, inconsistenta in calitate a unor marfuri autohtone este o realitate de care ne lovim cu totii si astazi. Iar consumatorul sanctioneaza aceste aspecte fiind mai preocupat de sanatate, decat de dovezi de patriotism. Poate tocmai de aceea, cotele de piata ale firmelor cu capital integral romanesc, cel putin la categoria „bunuri de larg consum”, sunt nesemnificative, pentru ca aproape tot ceea ce era profitabil a fost cumparat de investitori straini. Aceasta a fost, de fapt, si intentia multora dintre directorii nostri: pentru ei, a dezvolta un business, a-l face suficient de atragator pentru a fi cumparat de cineva de afara, a reprezentat cea mai buna reteta de succes. Iar marile corporatii au facut exact ceea ce se astepta de la ele.
Asa s-a ajuns ca lupta pentru pozitia de lider de piata, desfasurata pe teritoriu romanesc, sa se dea intre companiile straine. Iar in acest moment, nu se mai poate vorbi de produse suta la suta romanesti, cu pondere semnificativa in economia nationala.
Companiile multinationale adapteaza marcile locale
Cu toate acestea, ideea de produs romanesc nu este perimata in sine, ca dovada ca multe firme multinationale preiau si dezvolta marci locale, sau se adapteaza prin nume si prin pozitionare marci straine la specificul romanesc. Exemplele cele mai relevante sunt detergentii, berea si pasta de dinti. Dar ce se mai produce astazi, pe plan local, fara un suport din afara, fie ca e vorba de materie prima, tehnologie sau investitii substantiale? De exemplu, un produs cosmetic autohton inseamna 90% contributie externa – ingrediente, coloranti, ambalaje etc. – si doar 10% romaneasca. Se stie, de asemenea, ca o multime de articole electronice si electrocasnice ale caror parti componente provin in intregime din tarile asiatice sunt doar asamblate in Romania. In ce masura conteaza aceste aspecte pentru consumator?
„Din studiile pe care le-am efectuat, rezulta cu claritate ca nu exista o „preconceptie” a consumatorului vizavi de dihotomia „romanesc versus strain” in alegerea produselor sau marcilor”, afirma Daniel Enescu, directorul companiei Daedalus Consulting. „Aici intervine un alt fenomen, si anume modul in care firmele, fie ele straine sau romanesti, stiu sa-si marketeze produsele.”
Cu alte cuvinte, in conditii de calitate comparabile, batalia se muta de pe teritoriul „romanesc versus strain” pe cel al marketingului, ceea ce presupune capacitatea de a crea o marca puternica, de a transmite beneficii relevante pentru consumatori, de a se insinua in spatiul mental al acestora si, nu in ultimul rand, de a avea produse disponibile si vizibile in rafturile magazinelor.
Companiile autohtone ignora piata locala
Goana dupa valuta a facut ca firmele romanesti sa faca export cu orice pret
Pentru anumite categorii de produse, inclinatia romanilor catre marcile straine nu se justifica prin atat de des invocatele diferente de calitate. Prin programul „Fabricat in Romania” (FIR), conceput, lansat si administrat de catre Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor – Romania (APPSR), se doreste o schimbare a mentalitatii. Atat a producatorilor, cat si a consumatorilor.
Filosofia programului este simpla: inainte de a ne uita peste granita, sa consumam produsele fabricate in propria tara. Afirmatie de necontestat, mai ales ca fiecare dintre noi a trecut prin experienta „nu tot ce este strain este si bun”.
Programul indeamna, printre altele, „la revalorificarea simbolurilor si marcilor traditionale de renume si la crearea unui curent de redescoperire nationala”. Apar, insa, cateva nedumeriri vizavi de un astfel de proiect ambitios: avem la ce sa ne intoarcem, exista marci romanesti care au facut istorie, cum ar fi Gerovital, de exemplu? Putem intocmi o lista cu branduri romanesti celebre? Si cum ramane cu unii „oameni ai muncii” din Romania care declara ca n-ar cumpara nici in ruptul capului produse fabricate in… propria intreprindere?
In replica, Valentin Ionescu, directorul programului FIR, afirma: „Mai avem un Guban, mai avem o multime de fabrici de confectii, nu mai spun ca, in ceea ce priveste industria alimentara, n-ar trebui sa importam, practic, nimic. Nici mobilier, nici sare. Cu toate acestea, in magazine se comercializeaza mai multa sare greceasca si turceasca, iar oferta de mobila este in raport de 80% italiana sau germana.”
Luam materii prime, dam confectii in lohn
Analizand datele statistice aferente valorii importurilor efectuate in
anul 2000, pe primul loc se afla titeiul, cu o pondere de 6,3%. In continuare, cu valori totale apropiate intre ele, se inscriu categoria circuitelor integrate (2,57%) si cea a gazelor naturale (2,55%). Urmeaza grupa pieilor brute si tabacite, care constituie, in cea mai mare parte, materia prima pentru industria in lohn a pielariei si incaltamintei. Pe locurile urmatoare, asa cum reiese din tabelul alaturat, se situeaza aparatura pentru telefonie, medicamentele, tesaturile sintetice si tehnica de calcul.
De mentionat ca diversitatea produselor importate este foarte ampla, aceasta facand ca in primele zece grupe de produse aflate in top, si care apartin in cea mai mare parte industriei grele, sa cumuleze doar 24,24% din total. In schimb, in topul exporturilor, pe primul loc se situeaza confectiile, cu o valoare de 1.094.945 mii dolari, ceea ce reprezinta aproape 11% din totalul marfurilor care parasesc tara.
Este adevarat ca avem o multime de producatori de confectii care ar putea purta sigla FIR, asa cum preciza interlocutorul nostru, dar totul este sa-i convingem sa conceapa si pentru piata locala aceeasi calitate ca pentru cea externa.
Prea usor se da vina cateodata pe importatori, pentru faptul ca ne-au invadat cu produse dubioase, de regula turcisme, arabisme si chinezarii, la preturi de dumping. Sa nu uitam insa, ca acest lucru nu ar fi fost posibil, daca nu li s-ar fi facut loc cu atata generozitate. Multe firme romanesti au considerat ca banii nu sunt la noi, ci in strainatate, motiv pentru care si-au orientat productia in asa fel incat sa satisfaca cererea pentru piete externe, preferabil din Occident, lasand un mare gol pe cea locala. Astfel, de mai bine de zece ani, Romania trece printr-un paradox: in timp ce unii exporta, altii importa acelasi produs.
Patriotismul nu tine de foame
Exista cateva domenii in care importatorii au fost cei care au creat piata: calculatoare, telefonie mobila, aparatura medicala, produse contraceptive, absorbante, parfumerie de lux, hrana preambalata pentru animalele de companie etc. r
Pe alte sectoare, cum ar fi cele reprezentate de electronice, bunuri de uz casnic, produse cosmetice si de igiena, tigari, bauturi alcoolice sau preparate din carne, razboiul dintre indigeni si „invadatori” este in plina desfasurare si, nu de putine ori, asistam la crunte lovituri aplicate sub centura, de unii sau de altii. r
Trebuie sa recunoastem insa ca, in unele cazuri, presiunea importatorilor nu a facut decat sa creeze o piata concurentiala. Fara ei, poate ca nici fabricile romanesti nu ar fi evoluat si nu ar fi indeplinit acum conditiile de a utiliza sigla FIR. In ceea ce priveste consumatorii, lucrurile se vor cerne de la sine: adica, vor scoate oricand banii din buzunar pentru un produs strain, daca se va dovedi ca raportul calitate-pret este mai bun decat al altuia similar, romanesc.tr
r
Intrarea in programul FIR va fi avizata de comisiile de evaluarer
Primul produs care va avea sigla FIR va aparea, probabil, in septembrie si, mai mult ca sigur, va fi vorba de un produs alimentar. Dreptul de a utiliza aceasta marca este acordat in exclusivitate de catre APPSR doar companiilor care realizeaza produse si servicii integral romanesti sau care devin romanesti prin transformari radicale si care pot face dovada calitatii lor. Acest proces presupune avizarea de catre comisiile tehnice de evaluare si licentiere, comisii care includ, pe langa Oficiul pentru Protectia Consumatorului, patronate si sindicate din ramura industriala respectiva, care vor decide cine este indreptatit sa intre in programul „Fabricat in Romania”. r
Beneficiari vor fi toti romanii. Si tot ei vor pune acest mecanism in miscare. Mesajul este simplu: dorim sa dam o valoare in plus produsului fabricat pe teritoriul Romaniei, sa ne orientam catre produsele care sunt rezultate ale propriei noastre munci si sa ne convingem nu numai sa le cautam si sa le cumparam, ci si ca trebuie sa facem lucruri ce merita sa fie cautate si cumparate. O data consolidata piata interna pentru produse autohtone, se vor rezolva multe probleme legate de locuri de munca, stocuri, investitii in tara, de bani ramasi in bugetul statului si, nu in ultimul rand, in buzunarul romanului.tr
r
Lista principalelor marfuri importate in anul 2000r
Produsul Valoare (mii dolari)r
Titeit822.527r
Circuite integratet335.914r
Gaze naturalet333.822r
Piei brute si tabacitet296.444r
Aparatura pentru telefoniet295.722r
Medicamentet252.830r
Tesaturi sinteticet233.454r
Produse petrolieret210.085r
Cabluri electricet195.251r
Tehnica de calcult195.159r
Totalt3.171.208r
Sursa: Centrul Roman de Comert Exteriorr
r
Lista principalelor marfuri exportate in anul 2000r
Produsult Valoare (mii dolari)r
Produse petrolieret659.569r
Confectii damat601.758r
Confectii barbatit493.187r
Produse metalurgicet420.912r
Mobilier din lemn t385.082r
Incaltamintet371.080r
Cheresteat364.335r
Componente de incaltamintet277.820r
Ambarcatiunit195.889r
Tricotajet178.132r
Totalt3.947.764r
Sursa: Centrul Roman de Comert Exteriorr
r