Cel puţin cinci top manageri romåni au decis, în ultimul an, să renunţe la poziţiile deţinute în multinaţionale pentru a-şi lansa propriile afaceri. De ce au aşteptat pånă acum şi pe ce se bazează în noul statut de antreprenor?
Zilele trecute, Doru Lionăchescu, 44 de ani, fost bancher şi jurnalist de business, acţionarul principal al Capital Partners, a semnat actele de vånzare a companiei sale de investment banking către grupul elen ce deţine Piraeus Bank. Capital Partners a fost fondată în 2005, împreună cu doi prieteni, foşti bancheri, Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu. Negocierile au început în urmă cu trei luni, dar calculele financiare au fost finalizate cu doar cåteva ore înaintea parafării tranzacţiei, cånd Lionăchescu şi asociaţii săi au våndut, pentru 32 de milioane de euro, 51% din Capital Partners, cea mai mare casă de investiţii locală şi una din firmele cu cea mai rapidă creştere în valoare din Romånia, de la zero la 64 milioane euro, în aproape trei ani. În total, anul trecut, Capital Partners a rulat 750 de milioane de euro, cea mai mare parte din business revenind componentei de fuziuni şi achiziţii.
Înainte de tranzacţii şi cifre, Capital Partners este pariul de antreprenor al lui Doru Lionăchescu. Absolvent de Politehnică şi al primei generaţii de MBA din Romånia, el a ocupat funcţia de redactor-şef adjunct al revistei Capital în perioada 1992-1995, trecånd apoi în sectorul bancar la ING Bank, Citibank şi Bancpost. Pe măsură ce a înţeles mecanismele capitalismului, a ajuns la concluzia că valoarea într-o economie este creată de antreprenori, capitalişti precum Steve Jobs, Bill Gates sau JP Morgan. „Cånd am fost convins că aşa se împarte lumea, mi-am spus că testul suprem în capitalism este să faci ceva pe cont propriu, restul sunt chestiuni de linia a doua“, spune el.
Decizia de a crea un business propriu a luat-o în toamna anului 2005, împreună cu actualii parteneri, Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, alături de care a lucrat la Bancpost (a părăsit poziţia de director general adjunct al băncii în ianuarie 2006). „La acea vreme, eu am ales numele firmei pentru că mi-a plăcut că reflecta ce voiam noi să facem, un business despre piaţa de capital, cu mai mulţi parteneri“, explică Lionăchescu. A început cu cåteva mii de euro, un bogat capital relaţional şi 12 ani de experienţă bancară. „A fost la acea vreme un pariu personal, dar nu am regretat niciodată pasul făcut. Nu e în structura mea mentală. Cånd am luat decizia de a merge pe cont propriu era ceva cristalizat în ani de zile. Eu sunt adeptul legiunilor romane, care dăråmau podurile la întoarcere. Dacă omul ştie că are un pod de întoarcere, nu mai trage din tot sufletul. Cånd începi un business, dacă ai tot timpul spatele asigurat, nu cred că vei fi un bun antreprenor“, spune el. Nu a plecat din Bancpost pentru a se retrage într-o zonă de confort individual, ci pentru a crea o instituţie pe care planifica fie să o listeze la bursă, fie să o våndă, fie chiar să o extindă regional. Recunoaşte că momentul tranzacţiei şi condiţiile nu au fost planificate, ci negociate în timp. Piraeus a dorit ca Lionăchescu şi partenerii săi să rămånă la conducerea companiei, iar aceştia din urmă au negociat crearea unui fond de investiţii regional, în care au participaţii egale cu grupul elen. „Vom investi banii din tranzacţie în acest fond; va fi vorba, în total, de cåteva zeci de milioane de euro. Tot ca parte a tranzacţiei, noi vom deveni centrul lor regional de investiţii, din Turcia pånă în Ucraina“, adaugă Lionăchescu, care a investit, alături de partenerii săi, alte 20 de milioane de euro în imobiliare şi în participaţii la diverse firme.
Chiar dacă majoritatea top managerilor care şi-au deschis afaceri proprii stau mai bine din punct de vedere financiar în prezent, pentru Silviu Hotăran nu banii au fost motivul care l-a determinat să renunţe la funcţia de director general al Microsoft Romånia. „Plec pentru că vreau să fac ceva şi pentru mine. Am 53 de ani. În plus, e un moment prielnic pentru începerea unei afaceri în Romånia, demonstrat de creşterile din economie şi de evoluţia Microsoft. Iar această fereastră de oportunitate nu e infinită“, spune Hotăran. Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi Eusediu Margasoiu, care timp de nouă ani a fost director de marketing şi comunicare la Quadrant Amroq Beverages (QAB). El a deschis The Network, o companie de strategie de management. „Antreprenorul dispune de luxul desăvårşit, timpul. Ca top manager nu poţi face milionul de euro, ci doar dacă ai şansa antreprenoriatului“, explică Margasoiu. Exemplele de acest tip continuă cu Mihai Matyas, plecat din QAB pe vremea cånd era vicepreşedinte de investiţii, care acum doreşte să construiască un business în consultanţa de management. „Sunt tipul de manager antreprenor. De-a lungul timpului, am pornit mai multe afaceri de la zero, pe unele aducåndu-le în faza de corporaţie. Cred că antreprenoriatul se potriveşte cel mai mult matricei mele psihice“, declară el.
Privind fenomenul exodului managerilor spre antreprenoriat, Elena Nemţeanu, general manager la MarketPlusHr, spune că generaţia lor este acum în situaţia de a nu-şi mai folosi la întreaga capacitate toate competenţele dobåndite pe parcursul anilor. Există şi un „ceas biologic“, crede Nemţeanu, care îi trimite pe manageri către antreprenoriat. Acesta „zornăie“ mai puternic la manageri buni şi foarte buni, cu un nivel de „self-esteem“ ridicat.
Urmånd exemplul Capital Partners, acestor foşti manageri afacerea proprie le-ar putea oferi peste cåţiva ani un exit mai mult decåt profitabil.
10.000 de euro este nivelul la care poate ajunge salariul unui top manager
Silviu Hotaran
Directorul general al Microsoft Romånia, va părăsi la sfårşitul lunii august poziţia sa din cadrul subsidiarei locale a gigantului software pentru a-şi întemeia afacerea proprie, de consultanţă în management, focusul principal fiind transferul de cultură organizaţională în råndul managerilor romåni. „Majoritatea companiilor locale au sindromul one man show, omul care le ştie pe toate şi le face pe toate. Avem mult de lucrat pentru a schimba mentalitea managerilor romåni, dacă vrem să trecem la o nouă etapă“.
Adina Vlad
Oportunitatea unui business propriu în cercetare i-a surås şi Adinei Vlad, fost director al Synovate. A demarat afacerea pe 1 aprilie în acest an, împreună cu o echipă de colegi din companie. Firma sa, Unlock Research, are deja un portofoliu de clienţi alcătuit din companii precum Coca-Cola, JTI, Orange, Radio 21, Europa FM şi Tnuva. Investiţia iniţială, estimată de Capital la 50.000 de euro, a constat în mare parte din echipamente şi softuri pentru realizarea cercetărilor cantitative şi calitative.
Eusediu Margasoiu
Demisionar, în luna mai, din poziţia de director de marketing şi comunicare al Pepsi Americas Romånia, compania care a achiziţionat QAB, Margasoiu a fondat afacerea The Network, care se va axa pe diagnosticarea şi planificarea strategică de business. Dacă pånă acum multe industrii locale nu au simţit nevoia unei strategii de business deoarece au crescut puternic, Margasoiu consideră că, în următori ani, creşterea pieţelor se va tempera şi va avea cåştig de cauză cel care va avea o abordare temeinică a afacerii.
Mihai Matyas
După ce a ocupat poziţiile de general manager şi apoi de vicepreşedinte de investiţii al QAB în Romånia, Mihai Matyas a ales calea antreprenoriatului. Printre clienţii săi se numără o companie din domeniul băuturilor alcoolice, una din industria alimentară, o companie de reciclare pentru ambalaje PET şi, nu în ultimul rånd, QAB pe care a consiliat-o în preluarea partenerului bulgar al Pepsi.
