Ora 22: Într-o scrisoare adresată liderului majorităţii democrate Harry Reid, semnată de 43 din cei 47 de senatori republicani, ei afirmă: ‘Vă scriem pentru a vă spune că nu vom vota planul dumneavoastră de ridicare a plafonului datoriei de 2.400 miliarde’ de dolari, însoţit de 2.400 miliarde de economii pe 10 de ani.
Pentru ei, planul lui Reid ‘nu răspunde actualului dezechilibru fiscal şi duce lipsă de eforturi serioase pentru a se asigura că orice viitoare reducere bugetară ar fi aplicată’.

În plus, liderul minorităţii republicane Mitch McConnell a cerut ca preşedintele să revină la masa negocierilor, notează AFP. Într-o încercare de a atrage voturile dreptei, Reid a difuzat vineri seară o nouă versiune a planului său cu măsuri ‘sugerate’ de republicani.

Discuţii informale continuau sâmbătă la Capitoliu între cei doi lideri, democrat şi republican, pentru a obţine un acord de ultim moment. La rândul ei, Camera Reprezentanţilor dominată de republicani urmează să voteze sâmbătă pentru a respinge planul lui Reid.
ora: 12 Impasul în care se află economia SUA continuă după votul de ieri seară din Congres, care a avut ca obiect planul propus de republicani pentru majorarea limitei de îndatorare și măsurile de austeritate bugetară care nu includ majorări de taxe pentru bogați.

Planul a fost adoptat lejer de Camera Reprezentanților, unde republicanii au o majoritate confortabilă, însă a fost respins de Senat, unde democrații au reușit să depășească numărul de voturi ale conservatorilor.

Politicienii încearcă să reprogrameze un vot pe marginea aceluiași plan, cu ușoare modificări în direcția dorită de democrați. Cel mai probabil compromis pare a fi, în acest moment, autorizarea administrației să acceseze două împrumuturi în valoare totală de 1.200 miliarde dolari, prima tranșă (de 416 miliarde dolari) imediat după aprobare, iar cea de-a două la momentul în care datoria se va apropia din nou de limită, adică în câteva luni.

Ulterior deblocării banilor, autoritățile ar trebui să găsească soluții pentru reducerea cheltuielilor cu 2.200 miliarde dolari anual și scăderea deficitului bugetar până la cel mult 3% din PIB.

SUA are nevoie de realizarea rapidă a unui compromis în ceea ce privește limita de îndatorare publică, în caz contrar fiind amenințată cu retrogradarea ratingului maxim de evaluare din partea agențiilor.

„Dacă nu ajungem la un acord, ne putem pierde ratingul AAA de credit al țării, nu pentru că nu avem capacitatea de a ne plăti datoriile, ci pentru că nu avem un sistem politic de rating AAA care să se potrivească cu ratingul AAA de la credite”, a spus, ieri, Barack Obama, președintele SUA.
ora: 4 Lupta dintre republicani și democrați pare să se apropie de asalturile finale. Spunem „pare” deoarece bătălia ar putea să se încheie cu un armistițiu, iar războiul să continue. Cea mai stringentă problemă este ridicarea limitei de îndatorare publică, care este doar un pretext pentru război. Până în prezent, Congresul SUA au ridicat de 102 ori limita de datorie publică, fiind până la urmă vorba doar de aprobarea unui act legislativ.
Ceea ce înseamnă că datoria publică va crește, iar criza unei intrări în incapacitate de plată va fi evitată. Pentru moment. Problema americanilor în acest moment nu este o mișcare puternică în rândul politicienilor împotriva majorării limitei de îndatorare. Nu, este o criză politică. Republicanii au câștigat majoritatea în Camera Reprezentanților din Congres, în timp ce Senatul, cea de-a doua Cameră a Congresului, este împărțit frățește între republicani și democrați.

Cum însă președintele SUA Barack Obama este democrat, republicanii încearcă să îi pună bețe în roate în orice încearcă să facă, inclusiv în problema ridicării limitei de îndatorare. De aici și „încetineala” cu care se negociază.

Discuțiile în sine sunt foarte importante pentru viitorul economiei americane. Pentru că au ca subiect reducerea deficitului bugetar. Nu este suficient să te împrumuți, chiar dacă ai de unde plăti acum, dacă nu ai planuri de viitor pentru o echilibrare a balanței de venituri și cheltuieli. Grecia este exemplul la îndemână; UE nu a aprobat ajutorul financiar fără ca grecii să pună la punct (cel puțin pe hârtie) un plan de reducere a deficitului.

Cele două tabere americane sunt de acord cu un lucru important: cheltuielile trebuie reduse, drept pentru care se va umbla mai ales pe la bugetele sociale. Dar nu au ajuns la o înțelegere pentru al doilea lucru la fel de important: majorarea taxelor. Mai exact, a taxelor pentru cei mai bogați americani (2% din populație) și pentru marile corporații. Atât cei bogați, cât și corporațiile beneficiază de anumite reduceri de taxe de pe vremea fostului președinte George W. Bush (republican) care a considerat că bogații și corporațiile trebuie ajutați deoarece ei creează locuri de muncă.

Teoretic, Bush și republicanii (conservatori ca ideologie) pot avea dreptate. Practic, este vorba de un tratament preferențial cu care democrații (liberali în gândire) nu sunt de acord. Obama a declarat la ultima ieșire publică importantă că nu poate cere unui student să plătească mai mult pentru taxele școlare în timp ce un „manager de hedge fund plătește taxe la un nivel mai redus decât cel al secretarei lui”.

De aici și disensiunile. Republicanii nu sunt de acord cu majorarea taxelor pentru „creatorii de locuri de muncă”, iar democrații nu acceptă reduceri de cheltuieli bugetare fără majorări de taxe.

În cazul în care nu se va ajunge la un compromis (deşi SUA este „ţara compromisului” conform declarațiilor actualului președinte), limita de îndatorare va fi ridicată tot pe un termen scurt, de câteva luni. Iar războiul va continua.
Sursa:  Agerpres