Produsele de orologerie fină reprezintă nu doar expresia unui anumit statut social, ci şi un plasament preferat de oamenii de afaceri români. În replică, principalii distribuitori decid să deschidă patru noi magazine până la finele anului. Ceasul este o declaraţie personală despre stilul de viaţă, venituri, cultură, şi, nu în ultimul rând, despre modul în care iei deciziile în business sau pe plan personal. Teoretic, marca şi simbolistica din spatele lui sunt mult mai impo
Produsele de orologerie fină reprezintă nu doar expresia unui anumit statut social, ci şi un plasament preferat de oamenii de afaceri români. În replică, principalii distribuitori decid să deschidă patru noi magazine până la finele anului.
Ceasul este o declaraţie personală despre stilul de viaţă, venituri, cultură, şi, nu în ultimul rând, despre modul în care iei deciziile în business sau pe plan personal. Teoretic, marca şi simbolistica din spatele lui sunt mult mai importante pentru cunoscători decât numărul zerourilor afişat în vitrina magazinului de prezentare. Practic, potrivit specialiştilor din această industrie, românii se aseamănă cu ruşii şi ucrainenii atunci când aleg modelul unui ceas de lux: preferă mărci cunoscute, de renume, obiecte în serie limitată care epatează şi arată, asemenea automobilului, statutul social al posesorului. Cei care îşi doresc să achiziţioneze un luxos obiect de măsurare a timpului sau o bijuterie ce poartă semnătura unui designer sunt atraşi de cele mai multe ori de magazinele de prezentare ale distribuitorilor cu tradiţie: Helvetansa, Chronolink (Rolex), Sodo Migliori (Cellini, Swarowsky), Galt sau MicriGold. Pentru fiecare dintre aceşti distribuitori de pe piaţa ceasurilor de lux, criza nu a venit cu veşti bune. Astfel, în cazul distribuitorului de ceasuri, bijuterii si accesorii Helvetansa, vânzările de bijuterii au crescut cu 20% în trimestrul I al anului, însă cifra de afaceri totală a companiei a scăzut cu aproximativ 40% faţă de anul precedent.
Extindere pe linie
Ceasuri mai puţine, dar mai scumpe
Până acum, investiţia în amenajarea noului magazin se ridică la suma de 350.000 de franci elveţieni, acesta urmând a fi amplasat în galeria hotelului Marriot, pe o suprafaţă de 45 de metri pătraţi. Locaţia va găzdui pe jumătate din suprafaţa sa modele ale bijuteriilor din perle Mikimoto, restul spaţiului urmând a fi destinat ceasurilor Tudor şi altor branduri de accesorii de lux. „Noul magazin va fi lansat sub umbrela unui brand nou de retail de lux, pe care intenţionăm să îl folosim şi pe viitor la următoarele magazine pe care le vom lansa. Deocamdată, Bucureştiul este centrul luxului în România“, spune Raluca Dobre, director de comunicare al Chronolink. În ciuda crizei, magazinul Rolex a avut în primele şase luni, săptămâni în care şi-a depăşit vânzările şi traficul înregistrate în aceleaşi luni din anul trecut. „Chiar în această lună am avut un trafic mai mare în magazin decât în preajma Crăciunului trecut“, adaugă Raluca Dobre. Comparând vânzările Rolex din primul semestru al acestui an cu cele din aceeaşi perioadă a anului precedent, cifrele arată o stagnare; pe de altă parte, preţul mediu pentru un ceas Rolex achiziţionat a crescut. Semn că, în ciuda crizei, clienţii români nu au închis portofelul pentru cheltuielile destinate luxului propriu.
79.300 de euro este preţul celui mai scump ceas vândut în acest an în România. Modelul Daniel Roth, din aur roz, este pavat cu 158 de diamante şi are mecanism automatic manufacturat
Lumea largă, mai cumpătată
SUA Vânzările de ceasuri elveţiene pe piaţa din SUA s-au redus la jumătate faţă de semestrul I din 2008. Căderea pieţei a provocat reducerea cu 12% a profitului companiei Richemont, care deţine brandurile de lux Cartier, Montblanc şi Alfred Dunhill.