Retragerea trupelor americanilor și ale aliaților lor și căderea rapidă a regimului de la Kabul au readus Afganistanul în actualitate, după ce, în 20 de ani de război, ținutul muntos oriental ajunsese cumva în „memoria pasivă” a lumii occidentale.

Invazia URSS în Afganistan, din 24-27 decembrie 1979, a însemnat pentru președintele Republicii Socialiste România un nou prilej de a își afirma „independența” față de Marele Urs, cel puțin în materie de politică externă. El avea deja experiența beneficiilor pe care i le-a adus, atât pe plan intern cât și extern, atitudinea din august 1968, când a condamnat public invadarea Cehoslovaciei. În 1968, cu un singur discurs reușise să devină „cel mai iubit fiu al poporului” român și „copilul teribil” al Blocului Estic, în ochii occidentalilor. Cum a reușit Nicolae Ceaușescu să iasă în evidență și în 1979, descoperiți pe larg în revista Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro.

În cele 124 de pagini ale revistei Evenimentul Istoric, ai ocazia să descoperi și mărturii neștiute despre monahul Arsenie Papacioc și motivele ce l-au trimis în închisoare în 1958.

Căpitanul de Securitate Georgescu Nicolae emitea pe 14 iunie 1958 o Ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele lui Papacioc Anghel Arsenie, născut la 15 august 1914 în comuna Misleanu, de profesie desenator, călugăr la Mănăstirea Slatina. Acesta a fost învinuit pentru uneltire contra ordinii sociale. Două zile mai târziu, Arsenie Papacioc era arestat, conform mandatului nr. 14/P, pentru 60 de zile, adică până pe 16 august 1958. Depus la penitenciarul Jilava, mandatul de arestare a tot fost prelungit. Care au fost cauzele prelungirii arestului și ce a avut de transmis parintele Papacioc, afli din revista Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro.

Despre sistemul medical și lipsurile acestuia discutam și astăzi, însă problemele existau și în trecut. În anii ’70 şi ’80, pe măsură ce numărul absolvenţilor unor facultăţi de profil a crescut şi pe măsură ce dotările tehnice ale universităţilor, institutelor de cercetare, a unor unităţi spitaliceşti cu rang de clinică universitară s-a îmbunătăţit, rezultatele concrete ale inteligenţei româneşti angrenată în eforturi de cercetare au început să devină tot mai vizibile.

Pe de altă parte, deschiderea către Occident, iniţiată de Gheorghiu Dej şi continuată de Nicolae Ceauşescu până la începutul anilor ’80, a prilejuit contacte rodnice şi diversificate ale cercetătorilor români cu omologii lor din întreaga lume, dar şi cu marile companii de profil care acţionau la nivel mondial. Totodată, ca urmare a acestor contacte, Securitatea a început să obţină tot mai multe informaţii despre o serie de preocupări mai puţin oneste ale reprezentanţilor unor mari firme de medicamente sau de tehnică medicală, interesaţi să culeagă date despre activitatea de cercetare ştiinţifică medicală. Află care au fost vulnerabilitățile sistemului medical în acea perioadă din noul număr al revistei Evenimentul Istoric.

Nu ratați nici concursurile Evenimentul Istoric prin care puteți câștiga abonamente, mai multe detalii aflați accesând https://bit.ly/3u20w42

Dacă vrei să colecționezi Evenimentul Istoric, cea mai mare revistă de istorie din România ce conține 124 de pagini, te invităm să te abonezi!

Poți opta pentru un abonament în varianta print sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău. În plus economisești bani şi primeşti revista la tine acasă!