La fiecare schimbare de ciclu electoral se mai desenează câte o autostradă pe hartă. Se nasc noi trasee, dispar altele. Fiecare ministru a scos măcar câte o planşă cu schiţe. Trecând peste faptul că mai nimic din schiţă n-a coborât pe pământ, nici măcar de desene nu era nevoie. Pentru că România a avut încă, din perioada comunistă, un program de construcţie de autostrăzi, lucru despre care, dacă publicul ştie puţine, politicienii ar fi trebuit să ştie mai multe. Program bun, dat fiind că, după ani şi bani buni irosiţi pe schiţe şi proiecte, strategia actuală e aproape identică cu cea de acum 40 de ani!
Primele studii care vizau o reţea de autostrăzi în România au fost realizate de către inginerii Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), în perioada 1967-1970, pe baza recensămintelor de circulaţie efectuate în anii 1965 şi 1967-1968 şi au fost cuprinse într-un volum intitulat „Studiu general privind construirea de autostrăzi în România”. A fost prefigurată astfel o reţea de autostrăzi cu o lungime de aproximativ 3.200 de kilometri. În plus, încă din anul 1977 a fost elaborat programul european pentru realizarea unei infrastructuri integrate (celebrele coridoare de transport) , cu participarea a zece state, printre care se afla şi România.
„În anii 1967-1969 s-au făcut în cadrul IPTANA primele studii de reţea pentru realizarea autostrăzilor în România. După ce s-au realizat studiile de fundamentare şi stabilirea reţelei, s-a trecut la implementare. S-au făcut din acest program, care la vremea respectivă presupunea câteva mii de kilometri, dar realizaţi în etape, doar tronsonul Bucureşti – Piteşti şi Feteşti – Cernavodă”, declară pentru capital.ro directorul general al IPTANA SA, Cornel Marţincu.
Harta din 1969
„După ce s-a terminat tronsonul Feteşti – Cernavodă şi s-au început lucrările la canalul Dunăre – Marea Neagră, autostrăzile au intrat într-o pauză de circa 15 ani, până în 1990. Programul a fost abandonat din cauza schimbării de priorităţi. S-a acordat o prioritate foarte mare transportului feroviar şi transportului naval, iar transportul rutier a fost restricţionat. Era o raţiune economică care şi astăzi e valabilă, pentru că transportul feroviar era mai ieftin. Drept dovadă, drumurile până în anii’90 s-au degradat şi erau într-o stare destul de accentuată de degradare”, mai spune Marţincu.
De la sfârşitul anilor ’60 şi până în prezent, timp de 40 de ani, am reuşit să finalizăm 261 de kilometri de autostradă, dintre care 96 de kilometri fac legătura între Bucureşti şi Piteşti, iar restul, 174 de kilometri, pornesc din Bucureşti şi se opresc la Cernavodă, la o distanţă de 51 de kilometri de Constanţa. De reţinut că, din acest traseu, porţiunea Feteşti – Cernavodă a fost realizată înainte de 1989.
Dacă ar fi să adăugăm şi cei 42 de kilometri ai tronsonului Turda – Gilău, din cadrul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Oradea – Borş), care ar trebui predaţi la 1 decembrie, ar însemna că până la sfârşitul anului vom avea un total de 303 kilometri de autostradă. După cum se vede din harta anilor ’70, ce s-a făcut urmează în mare parte traseele originale, iar trei dintre rutele principale sunt situate pe coridoarele IV şi IX ale reţelei rutiere europene, respectiv Nădlac – Constanţa şi Timişoara – Calafat pe coridorul IV, iar Giurgiu – Albiţa pe coridorul IX.
Harta din 1996
După ’90, cu frâna trasă pe autostradă
Dacă în ultimii ani ai comunismului programul de autostrăzi a fost sistat din cauza stabilirii unor alte priorităţi, ne-am fi aşteptat la o reluare în forţă după Revoluţie. S-au făcut din nou grafice de execuţie. Realizări efective, mai puţin… Citeşte mai mult.
Linişte! Se lucrează!
Trei autostrăzi sunt în construcţie în acest moment în România. Este vorba despre Autostrada Braşov – Borş, unde se lucrează la două dintre cele opt tronsoane, Autostrada Bucureşti – Ploieşti, care ar urma să fie finalizată la jumătatea anului viitor, respectiv Autostrada Arad – Timişoara, finanţată, în premieră la noi, şi din fonduri europene. Citeşte mai mult.
Va urma…
Autorităţile au finalizat faza de contractare pentru încă două autostrăzi: Comarnic – Braşov, cel mai dificil tronson de autostradă din România, şi Cernavodă – Constanţa. Prima dintre lucrări ar urma să fie gata în 2014, cealaltă peste 2 ani. Citeşte mai mult.
De ce nu se fac autostrăzi în România: trei cauze principale
Ritmul frustrant cu care avansează autostrăzile imaginate de Ceauşescu în anii ’60 ridică problema unor cauze şi, implicit, a unor vinovaţi. Câtă vreme prioritatea îmbunătăţirii din acest punct de vedere a infrastructurii rutiere româneşti este clamată de toată lumea, arătătorul îi vizează şi de această dată pe politicieni – incapabili să gestioneze fondurile existente de-a lungul timpului, lamentabili în accesarea banilor europeni cuveniţi României şi, în fine, giranţi ai unor legi proaste, care întârzie şi puţinele proiecte aflate în derulare la 40 de ani de la schiţele finalizate de comunişti. capital.ro a identificat trei cauze principale ale eşecului proiectului de construcţie a mii de kilometri de autostrăzi în România: lipsa banilor, prea multă politică şi legislaţia proastă. Citeşte mai mult.
