Chiar dacă atât numărul expozanţilor cât şi cel al vizitatorilor celui mai mare târg european de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, CeBIT, a crescut în acest an faţă de anul trecut, unele nume mari ale industriei renunţă să mai participe la manifestarea anuală din Hanovra, Germania. În schimb, corporaţiile, dar şi specialişti ai industriei par să aleagă târgul de la Hanovra pentru a dezbate în jurul noilor tendinţe şi concepte care guvernează industria IT&C, toate sub semnul internetului ca platformă de comunicare, comerţ şi servicii.

Motivele care au dus la schimbarea de atitudine sunt mai multe, dar au acelaşi numitor comun. „Perioada de desfăşurare a CeBIT e nepotrivită, vine la prea scurt timp după Consumer Electronics Show din Las Vegas (cel mai mare târg de electronice de pe piaţa americană – n.r.) şi Congresul 3GSM din Barcelona, aşa că nu prea mai avem ce noutăţi să prezentăm deci nu mai are rost să închiriem un stand“, spune Oh You-Rok, manager DS Europe Group IT Marketing Team la LG. În schimb, compania a ales să închirieze spaţii în apropierea centrului expoziţional pentru cei care vor să afle amănunte despre produsele şi serviciile companiei. Angajat în „războiul formatelor de stocare“ de generaţie viitoare, dintre adepţii standardului Blu-ray – susţinut în principal de Sony, Samsung şi LG – şi cei ai formatului HD-DVD – Microsoft şi Toshiba printre alţii – cel mai mare producător mondial de unităţi de citire-scriere a prezentat o soluţie de compromis. Noile inscriptoare de la LG pot citi şi scrie în format blu-ray şi citi formatul HD-DVD.

Atitudinea adoptată de LG faţă de prezenţa la CeBIT arată însă că dezvoltarea internetului şi a comuncaţiilor au imprimat o nouă abordare a tehnicilor de marketing şi vânzări în rândul jucătorilor mari ai industriei IT&C. Ce rost mai are să prezinţi publicului larg sau distribuitorilor produsele în cardul unui târg când ei pot să le descopere chiar de a doua zi online? Dar nu numai producătorii, ci şi distribuitorii sau retailerii trebuie să îşi gândească afacerile dintr-o nouă perspectivă. Şi nu doar cei de electronice sau IT&C.
„Cea mai mare provocare pentru retailul clasic este succesul din ce în ce mai mare al comerţului electronic, care are costuri de operare mult mai mici, o elasticitate mai mare a business-ului şi un alt tip de relaţii cu distribuitorii“, spune Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse IT&C de pe piaţa românească.

Desigur, vă puteţi întreba cum poţi să comercilizezi online haine sau pantofi, dar compania InTexMa a prezentat la CeBIT o soluţie care să răspundă la aceasta prin instalarea unor oglinzi inteligente în magazine sau, de ce nu, direct la client, prin care îţi poţi comanda şi proba produsele care corespund exact măsurilor fiecăruia.
Şi tot dezvoltarea rapidă a internetului, care permite viteze de comunicaţii din ce în ce mai mari la costuri tot mai mici, modelează până şi forma banalului PC. Dacă acum nu mai mult de doi ani analiştii pieţei spuneau că laptop-ul va lua locul desktop-ului, producătorii de componente subliniază că deja asistăm la a doua tinereţe a PC-ului, sub forma „serverului de acasă“, modular, capabil să stocheze toate informaţiile şi fişierele şi să le redea prin intermediul oricărul dispozitiv cu care se conectează, fie el telefon mobil, laptop, media player sau alt computer.

„Piaţa de notebook-uri a crescut foarte repede în ultimii ani dar acum a ajuns la o relativă stagnare pentru că pe piaţă îşi face intrarea noua generaţie de home-PC-uri asociate cu conceptul de casă digitală iar notebook-urile nu fac faţă acestor cerinţe crescute“, apreciază Henry Kao, vicepreşedinte al Gigabyte, unul din liderii mondiali în producţia de plăci de bază pentru computere. În acestă idee, Gigabyte a prezentat la CeBIT noua sa gamă de plăci de bază şi plăci grafice care au încorporate tehnologii avansate de eficientizare a consumului de curent dar şi soluţii de control şi configurare optimă a funcţionării componentelor hardware ale unui PC sau server.

Prin urmare, producătorii de PC-uri care mizează pe nişe de piaţă, cum ar fi italienii de la Dialogue, producătorii mini-laptopurilor Flybook, par să joace pe cartea câştigătoare, din moment ce computerul personal va deveni din ce în ce mai mic, mai puternic, mai uşor şi cu posibilităţi avansate de conectare, lăsând în seama serverului de acasă sau de la birou sarcina stocării şi gestionării fişierelor. La preţuri între 2.000 şi 2.400 de euro, noua gamă Flybook se adresează clienţilor orientaţi spre produsele „fashion“, dar „este cel mai mic laptop complet utilat şi dotat de pe piaţă, la ora actuală“, susţine Roberto D’Onofrio, unul dintre acţionarii companiei Dialogue. Un volum mai mare de vânzări ar putea să le permită preţuri mai competitive. Noua gamă de laptopuri „fashion“ de la Flybook va fi lansată în România la finele acestei luni.
Un alt gigant care atacă pe un segment de nişă, deocamdată prin intermediul unui zvon bine plasat pe aleile de la CeBIT de către departamentul de marketing, a fost Google. Compania a lăsat să se înţeleagă că va produce un telefon mobil sub marcă proprie, destinat consumatorului larg, la un preţ competitiv. Zvonul, preluat de Reuters, a făcut înconjurul lunii prin canalele de mass-media şi a demonstrat că uneori e mai eficient să lansezi un zvon decât să închiriezi un stand imens pe cinci ani.

Astfel, CeBIT se transormă din ce în ce mai mult, dintr-un târg mondial de produse şi servicii într-un imens forum în care sunt prezentate sau analizate tendinţe şi concepte şi într-o platformă business-to-business. „Noul format prinde deja contur“, spune Ernst Raue, membru în consiliul de conducere al companiei organizatoare, Deutsche Messe. „Într-o lume digitală care devine tot mai complexă şi ale cărei provocări devin tot mai mari, CeBIT trebuie să îndeplinească rolul de «trend-setter» servind drept platformă de soluţii prin dezvoltarea unui program bogat de conferinţe şi seminarii“.

Prea devreme
«Perioada de desfăşurare a CeBIT e nepotrivită, vine la prea scurt timp după Consumer Electronics Show din Las Vegas şi Congresul 3GSM din Barcelona, aşa că nu prea mai avem ce noutăţi să prezentăm deci nu mai are rost să închiriem un stand.»
Oh You-Rok, LG

Un alt retail
«Cea mai mare provocare pentru retailul clasic este succesul din ce în ce mai mare al comerţului electronic, care are costuri de operare mult mai mici, o elasticitate mai mare a business-ului şi un alt tip de relaţii cu distribuitorii.»
Iulian Stanciu, director general Asesoft

CeBIT 2007 în date şi cifre

VIZITATORI Ediţia din acest an a avut 480.000 de participanţi din care 379.000 de vizitatori ai târgului, cu 14.000 mai mulţi faţă de
anul trecut. Dintre aceştia, 106.000 au fost străini din peste 100 de ţări, participarea asiaticilor şi nord-americanilor fiind în creştere faţă de ediţiile anterioare.

AFACERI Valoarea parteneriatelor, investiţiilor şi contractelor demarate în acest an la CeBIT s-a cifrat la 11 miliarde de dolari, potrivit organizatorului, Deutsche Messe. Potrivit studiilor, peste 35.000 dintre participanţi au fost specialişti din cadrul diverselor industrii producătoare, inclusiv industria auto sau producătoare de echipamente industriale. 40.000 dintre participanţi au fost din rândul autorităţilor publice şi reprezentanţi guvernamentali.

EXPOZANŢI La ediţia 2007 a celui mai mare târg de IT&C au participat 6.153 de expozanţi din 77 de ţări, 3.344 dintre aceştia fiind participanţi din afara graniţelor Germaniei. La nivel european, cele mai multe companii au fost din Marea Britanie, urmată de Italia şi Olanda. În ceea ce priveşte regiunea Asia-Pacific, Taiwanul a avut din nou cei mai mulţi expozanţi, urmat de China, Coreea de Sud şi Japonia.

NOU-VENIŢI CeBIT a atras circa 40.000 de vizitatori din rândul retailerilor. Aceştia au avut o secţiune specială, „Planet Reseller“, care a strâns 150 de companii participante şi a atras cu 40% mai mulţi vizitatori decât cel din anul precedent. Participarea în rândul industriilor de logistică şi transport s-a triplat, până la peste 11.000 de persoane, majoritatea fiind interesaţi de secţiunea dedicată serviciilor de telemetrie şi navigaţie.

CONFERINŢE Utilizatorii produselor IT&C nu au mai fost răsfăţaţii ediţiei din acest an a CeBIT, atenţia fiind orientată mai mult către manifestările business-to-business, prin cel mai ridicat număr de conferinţe, seminarii şi prezentări din acest segment de până acum, peste 1.000.

MEDIA Pentru ediţia din acest an a fost organizată seria de conferinţe reunite sub conceptul Media 2.0, pentru a facilita întâlnirea şi a deschide canale de discuţie între reprezentanţii industriilor de mass media şi publicitate. Evident, subiectul a fost centrat pe migrarea de pe suportul clasic (hârtia) către suportul online, unde afacerile cresc, dar profitul se lasă încă aşteptat.

RomaniaIT, de la lohn la valoare adăugată

Companiile româneşti au încercat să convingă la CeBIT că avem produse de calitate

Dacă pentru greii IT&C-ului mondial CeBIT, cel mai mare târg de profil, devine în egală măsură şi un forum de dezbateri pe marginea tendinţelor din industrie, iată că şi pentru sectorul IT românesc manifestarea de la Hanovra a fost un prilej de discuţii. Dar nu pe marginea tendinţelor mondiale, ci privind direcţia în care ar trebui să meargă piaţa IT românească.

La CeBIT şi-a făcut debutul, în acest an, mult discutatul brand sectorial „RomaniaIT. Creative Talent. Technical Excellence“. „Sectorul IT&C românesc este unul dintre cele mai dinamice ale economiei, iar piaţa românească înregistrează unul dintre cele mai ridicate grade de creştere din Europa Centrală şi de Est. Brandul RomaniaIT nu este doar un slogan sau un mesaj coerent, ci reprezintă un parteneriat între industria de IT şi sectorul guvernamental pentru promovarea valorilor IT românesti şi pentru o prezenţă mai eficientă a companiilor autohtone pe piaţa internaţională“, susţine Balint Porcsalmi, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. „În anul 2006, valoarea sectorului românesc de IT&C a fost de 4,8 miliarde de euro, aducând o contribuţie de 4,19% la PIB. În acelaşi timp, valoarea exporturilor de software şi servicii a fost estimată la 380 milioane de euro pentru anul 2006“, adaugă Porcsalmi.

La ediţia din acest an a CeBIT au participat 30 de companii româneşti. Cu toate că la forumul „Outsourcing solutions“ industria autohtonă subliniază şi în acest an faptul că România poate fi o destinaţie favorabilă relocărilor, vocile care susţin promovarea prin produse şi servicii proprii de înaltă calitate sunt tot mai multe şi mai puternice. „Ar trebui să înţelegem şi să îi facem şi pe alţii să înţeleagă că industria românească de IT nu înseamnă forţă de muncă ieftină, ci oameni foarte bine pregătiţi, care creează produse şi oferă servicii de calitate, iar pentru lucrurile de calitate trebuie să plăteşti scump“, spune Michael Bullert, managing partner la Syonic, companie românească din Timişoara, care vinde soluţii şi servicii IT, mai ales pe piaţa germană.
„Datorită poziţiei sale geografice şi facilităţilor multi-lingvistice, Siveco România este în măsură să ofere soluţii informatice pentru toate ţările central-est-europene, precum şi în ţări din UE şi SUA“, a subliniat şi Anca Crahmaliuc, marketing manager al companiei, în cadrul prezentării „Adăugă valoare la afacerea ta cu un software care contează“.

Alte companii, precum CG&GC, au prezentat portofolii de soluţii adresate administraţiei publice. „Dorim să arătăm la CeBIT că în România sunt utilizate deja soluţii moderne şi performante în acest domeniu“, spune Cornel Giurgea, directorul general al companiei.
Totuşi, piaţa românească are de recuperat rapid, mai ales în ceea ce priveşte serviciile de internet şi comerţul electronic. „Una dintre priorităţile noastre va fi aceea de a crea un cadru legislativ care să permită o dezvoltare exponenţială a comerţului electronic, aflat încă la valori cu mult sub cele la care ar fi trebuit să se situeze“, admite Dan Georgescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. 

Calitatea se plăteşte
«Industria românească de IT nu înseamnă forţă de muncă ieftină, ci oameni foarte bine pregătiţi, care creează produse şi oferă servicii de calitate, iar pentru lucrurile de calitate trebuie să plăteşti scump.»
Michael Bullert, managing partner Syonic