Mai facem o încercare de eficientizare. Aşa au justificat oficialii români decizia de a amâna încă o dată privatizarea instituţiei. Noua conducere a Casei de Economii şi Consemnaţiuni pregăteşte măsuri pentru a recâştiga cota de piaţă.

„Niciun scenariu de privatizare nu poate fi dus la bun sfârşit fără eficientizarea băncii“. Părerea îi aparţine noului preşedinte al CEC, Radu Graţian Gheţea, cel care va trebui să producă în următorii ani suficiente transformări în instituţie pentru ca statul să obţină un preţ mai bun la viitoarea tentativă de privatizare.
El declară că acest principal obiectiv este impus de competiţia acerbă de pe piaţa bancară. CEC a pierdut constant în ultimii ani cotă de piaţă, iar în momentul de faţă aşteaptă soluţii de redresare dintr-o nouă strategie de dezvoltare, care va trebui aprobată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Banca nu va fi privatizată mai devreme de doi ani, iar varianta finală este încă incertă: cu investitori strategici români sau străini, pe bursă, sau prin includerea în acţionariat a unor instituţii financiare internaţionale, gen BERD şi IFC.

Operaţiunile în valută, prima provocare

Noul preşedinte al băncii mizează pe două mari soluţii pentru a aduce CEC în situaţia în care „va putea concura cu orice altă bancă de pe piaţa românească“: operaţiunile în valută şi segmentul clienţilor persoane juridice, ambele slab reprezentate acum în activitatea CEC. „CEC este o bancă pentru care atragerea de surse în valută este mult mai greu de realizat decât la orice altă bancă, iar pentru acest fapt trebuie văzute şi preţurile produselor, trebuie stabilite relaţii foarte bune cu băncile din străinătate care să acorde împrumuturi avantajoase CEC-ului“, spune Gheţea. În acest context, Casa de Economii ar urma să devină mult mai activă pe partea de valută, acesta fiind palierul mult mai dorit de clienţi, atât persoane fizice, cât şi juridice. Până acum, CEC şi-a derulat activitatea preponderent pe lei. Abia în a doua jumătate a anului trecut a început, timid, să realizeze şi operaţiuni în valută.

Tot la început de drum se află şi relaţia instituţiei cu agenţii economici. Cea de-a doua intenţie a noului preşedinte este ca şi în acest domeniu CEC să devină un jucător activ.
În privinţa viitorului segmentului specializat de consemnaţiuni, de care CEC se ocupă exclusiv, Gheţea rămâne rezervat: „trebuie mai întâi să vedem cât de multe consemnaţiuni sunt în această bancă“. Planurile sale vizează creşterea volumului de activitate, chiar dacă acest lucru ar presupune marje de profit mai mici, şi o rentabilizare a activităţii funcţionarilor.

Păstrarea angajaţilor, condiţionată de cota de piaţă

„Dacă luăm în calcul actuala cotă de piaţă, CEC poate părea o instituţie cu foarte mulţi angajaţi (suprapopulată). Dar nu pot să trag această concluzie acum. De altfel, nici nu trebuie să ne facem un obiectiv din reducerea de personal. Dar ne putem stabili ca obiectiv o cotă de piaţă care să fie la nivelul personalului existent“, spune Gheţea.
Vorbind despre rentabilitatea pe angajat, el aminteşte de bănci care au circa 5% cotă de piaţă cu numai 2.000 de angajaţi. Cum obiectivele CEC vizează o creştere accelerată a cotei de piaţă, exemplul oferit de Gheţea conduce la concluzia că, pentru a deveni eficientă cu cei 7.000 de angajaţi ai săi, CEC ar trebui să ajungă la o cotă de piaţă de 17,5%.

Instituţia are însă un mare atu: cele aproximativ 1.400 de unităţi teritoriale, care formează cea mai mare reţea din sistemul bancar. Preşedintele băncii crede că pe acest punct forte se va putea baza într-un context în care toate băncile îşi extind agresiv reţeaua de sucursale, există o criză a spaţiilor pe piaţa imobiliară, iar chiriile au crescut spectaculos. Locaţia unităţilor CEC este cunoscută de populaţie de câteva zeci de ani, datorită vechimii instituţiei, însă reţeaua trebuie eficientizată.

Dincolo de intenţiile noului preşedinte, strategia de dezvoltare a CEC aparţine în totalitate acţionarului, Ministerul Economiei şi Finanţelor. Radu Graţian Gheţea spune că el poate oferi doar sugestii şi soluţii, direcţia de dezvoltare urmând să fie stabilită de minister. La ora actuală, încă mai există consultări cu reprezentanţii instituţiei, pentru a stabili direcţia exactă în care se va îndrepta CEC. 

Interese în jurul CEC

• BERD şi IFC ar fi interesate de o schemă similară cu cea aplicată în perioada de preprivatizare a BCR, dar statul român nu pare momentan foarte atras de această variantă.

• „CEC ar putea fi preluat, în perspectivă, de investitori români, dacă se va lua decizia privatizării“, a declarat ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian. O mai veche intenţie de preluare a fost anunţată de Uniunea NaŢionalĂ a Patronatului din România (UNPR), prin vocea preşedintelui Marian Miluţ.

• Varianta listării la Bursa de Valori a fost şi ea una dintre alternativele de privatizare enumerate, tot aşa cum nici varianta ca instituţia să rămână în proprietatea statului nu a fost exclusă.

• Ministerul Agriculturii consideră că CEC ar putea fi un partener viabil pentru finanţarea agricultorilor.

Ambiţii mari
«Indiferent de patron, nu mi-am propus să-mi schimb stilul de muncă deloc. Experienţa acumulată în 35 de ani de bancă o voi folosi pentru a transforma CEC într-o instituţie egală cu celelalte bănci din piaţă.»
Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC

Carte de vizită

Studii: Facultatea de Matematică din Universitatea Bucureşti

Carieră: în 1972 se angajează ca analist IT la Banca Română de Comerţ Exterior

Între 1986 Şi 1994, a fost director executiv şi membru în consiliul de administraţie al băncii

În 1994 a acceptat să facă parte din echipa care a format Alpha Bank, unde a deţinut funcţia de vicepreşedinte

În februarie 2007, a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie al Alpha Bank

Din anul 1997, Gheţea a fost membru în boardul Asociaţiei Române a Băncilor, unde deţine funcţia de preşedinte din anul 2000.