Este vorba de un activ de 5.307 miliarde lei, fata de aproximativ 3.300 miliarde cat anuntase administratorul FNI la ultima raportare dinaintea prabusirii fondului. Cifra, in ciuda dimensiunilor, nu este inca definitiva. Ea a fost obtinuta din centralizarea declaratiilor unui numar de 187.767 de investitori pagubiti, declaratii cuprinse in plangerile inaintate de acestia la sediile de politie locale si la prefecturile judetene. „Vom continua sa primim reclamatiile investitorilor FNI atat timp cat acestea vor ramane numeric semnificative”, spune Vlad Rosca, ministrul functiei publice.
In ceea ce priveste numarul unitatilor de fond, reiesite din plangerile facute la politie de pagubiti, acesta este de 43.654.363 unitati. Lucrurile incep sa se lege. Pastrand proportiile, cifrele se apropie in mare parte de cele din raportul Politiei economice, prezentat nu cu mult timp in urma.
Conform acestuia, valoarea portofoliului FNI rezultata din actele contabile ar trebui sa fie de aproximativ 8.082 miliarde lei, numarul unitatilor de fond, de 77.923.540, iar cel al investitorilor, de aproximativ 304.000. Statistic vorbind, daca numarul investitorilor care depun plangeri va ajunge la circa 300.000, atunci este foarte probabil ca activul fondului si numarul titlurilor sa atinga aceleasi cote cu cele obtinute prin calculele Politiei economice.
Pe de alta parte, toate aceste estimari nu fac decat sa mareasca si mai mult distanta fata de situatia reala a fondului si sa amplifice dimensiunea jafului produs. La inceputul lunii iunie, lichiditatile certe ale FNI insumau aproximativ 108 miliarde lei din care circa 21,5 miliarde erau solduri bancare, 15 miliarde actiuni pe piata bursiera si extrabursiera, iar restul, sume in tranzit, creante de recuperat sau sold existent in casa. La acestea se adaugau inca circa 100 miliarde reprezentand valoarea de piata a actiunilor necotate din portofoliul FNI, ceea ce ducea valoarea totala a portofoliului la 209 miliarde lei. Indiferent de suma totala lipsa, diferenta fata de ceea ce exista in mod real este enorma.
Cine va despagubi investitorii este intrebarea la ordinea zilei. Conform contractului de cautiune incheiat cu Sov Invest, CEC este bun de plata. Argumentul bancii in favoarea nulitatii contractului, semnatura doar a unui singur reprezentant al institutiei, respectiv presedintele Camenco Petrovici, nu sta in picioare, statutul de functionare al CEC permitand acest lucru. CEC trebuie sa plateasca si din alt motiv. Conform prevederilor din contractul de cautiune, acesta nu putea fi denuntat unilateral, iar cum Sov Invest nu a facut acest lucru, contractul s-a derulat in continuare.
Intarziind cu plata cautiunii peste data limita stabilita, administratorul FNI a incalcat evident contractul, dar datoria bancii era sa trimita banii inapoi, ceea ce nu s-a intamplat. Retinand cele 10 miliarde lei (cautiunea pe luna in curs si cea restanta), CEC a acceptat implicit continuarea raporturilor contractuale cu Sov Invest si FNI, asumandu-si astfel si sarcinile ce rezulta din derularea acestuia, deci despagubirea investitorilor FNI la ultima valoare a unitatii de fond.
Lichiditati certe FNI
· actiuni cotate la bursa – 4,134 miliarde lei
· actiuni cotate pe piata extrabursiera – 10,587 miliarde lei
· sold conturi bancare – 21,424 miliarde lei
· sume tranzit – 17,545 miliarde lei
· sold casa – 10,100 miliarde lei
· creante de recuperat – 43,268 miliarde lei
TOTAL 107,058 miliarde lei
