Astăzi, laptele este îmbogățit cu vitaminele A și D pentru a ajuta la prevenirea carențelor unor nutrienți. În ciuda numeroaselor beneficii aduse organismului, laptele a început să-și câștige o reputație proastă. Dincolo de preocupările legate de etica producției, consumul de lapte a fost considerat responsabil de numeroase probleme de sănătate: de la disconfort digestiv și creștere în greutate, până la afecțiuni renale.

În realitate, în cazul persoanelor care nu sunt nici intolerante la lactoză, nici alergice, majoritatea acestor afirmații nu au un suport științific. În schimb, beneficiile pentru sănătate ale produselor lactate au fost adesea exagerate. Iată cele mai cunoscute mituri legate de lapte, care sunt demontate pe baza studiilor, conform Mashed.com.

Trebuie să bem lapte pentru a avea oase sănătoase! Fals!

Oamenii au nevoie de un anumit nivel de calciu, în funcție de vârstă și sex. Copiii au nevoie de mult calciu, la fel ca persoanele de vârstă mijlocie și persoanele în vârstă. În timp ce un copil de șase luni are nevoie de doar 200 de mg de calciu pe zi, persoanele cu vârsta de peste 50 de ani ar trebui să urmărească un aport zilnic de calciu de 1.200 de mg.

Laptele integral conține calciu, dar nu este singura sursă – și nu vorbim doar despre alte produse lactate, cum ar fi brânza și iaurtul. O porție de spanac fiert oferă, de exemplu, 245 de mg calciu. Prin comparație, o cană de lapte cu 1% grăsime vine cu 305 mg de calciu. Unele cercetări sugerează chiar că un consum prea mare de lapte poate avea un efect dăunător asupra sănătății. Potrivit unui studiu, consumul a mai mult de trei pahare de lapte pe zi poate crește riscul de fracturi și deces.

Laptele degresat este doar lapte diluat! Fals!

Deoarece laptele integral are un aspect mai gros și mai alb decât laptele care a avut grăsimea îndepărtată, presupunem că versiunile degresate sunt, de fapt, lapte diluat. Complet fals! Laptele degresat conține exact aceleași substanțe nutritive ca și laptele integral, minus grăsimea.

Laptele este comercializat cu niveluri diferite de grăsime, fiecare având un număr diferit de calorii. Dacă ești îngrijorat de aportul de grăsimi și calorii, poți opta oricând pentru lapte degresat. Grăsimea din laptele integral este cea care contribuie la gustul produsului. Sentimentul de sațietate poate ajuta la reducerea apetitului și la reducerea aportului de calorii, care contribuie la pierderea în greutate.

Laptele conține și carbohidrați, care nu numai că ajută organismul să funcționeze, ci și energie. Un studiu de la New England Journal of Medicine a constatat că laptele nu a avut nici un efect asupra scăderii sau creșterii în greutate.

Copiii au nevoie de lapte pentru a fi sănătoși! Fals!

Mulți spun că importanța consumului de lapte în rândul copiilor a fost exagerată. Potrivit Physicians Committee for Responsible Medicine, bebelușii nu au nevoie de nicio formă de lapte odată ce au trecut de la laptele matern sau formula.

Un studiu a mers atât de departe încât a stabilit o legătură între consumul de lapte în copilărie și colici. Dar laptele este o sursă uimitoare de calciu, proteine și vitamine. Cu toate acestea, acești nutrienți se găsesc și în alte alimente, cum ar fi fasolea, verdeața și nucile.

Laptele este plin de hormoni de creștere?

Tot laptele conține urme de hormon de creștere bovin (BGH), denumit și somatotropină bovină. Acest lucru se datorează faptului că BGH este produs în mod natural de bovine pentru a regla diferite procese fizice, inclusiv producția de lapte. Unii fermieri folosesc o replică sintetică a acestui hormon, numită somatotropină bovină recombinată (rBST) pentru a crește producția de lapte.

Testele au arătat că laptele tratat cu rBST nu se distinge de laptele căruia i s-a administrat hormonul. Mai precis, 90% din rBST este distrus în timpul procesului de pasteurizare, în timp ce restul este descompus în timpul digestiei.

Pubertatea începe în stadii din ce în ce mai timpurii. Deși motivele exacte ale acestui fenomen sunt necunoscute, unii au atribuit această tendință hormonilor din lapte.

Mai precis, s-a sugerat că administrarea hormonului de creștere bovin recombinant (rbGH) la unele vaci, pentru a le crește producția de lapte, poate fi legată de pubertatea timpurie. În primul rând, cantitatea de hormon de creștere din lapte produsă de vacile tratate cu rbGH și de vacile care nu sunt tratate cu acest hormon este aproximativ aceeași.

Intoleranța la lactoză

Se referă la incapacitatea organismului de a digera eficient zahărul din lapte și produse lactate, cunoscut sub numele de lactoză. În timp ce persoanele cu intoleranță la lactoză pot avea uneori simptome precum balonare și crampe după consumul de lactate, nu este întotdeauna cazul.

Realitatea este că persoanele care suferă de intoleranță la lactoză pot consuma anumite cantități de lapte fără niciun simptom. Important de subliniat: acest lucru se aplică persoanelor cu intoleranță la lactoză și nu cu alergie la lapte, care este un răspuns imun declanșat de proteinele existente în lapte. Când vine vorba de intoleranță la lactoză, fiecare are un nivel de toleranță diferit.

Teoria că laptele poate conține antibiotice provine din înțelegerea greșită a proceselor și reglementărilor de producție a laptelui. De fapt, laptele este unul dintre cele mai reglementate produse alimentare. Ca și oamenii, vacile care se îmbolnăvesc primesc antibiotice. Dar aceste medicamente pot fi prescrise numai de un veterinar autorizat.

Mai mult, vacile bolnave sunt izolate de restul efectivului în timpul tratamentului. În plus, tot laptele este testat de trei ori înainte de a fi îmbuteliat pentru consum.

În primul rând, crescătorii de lactate își testează laptele pentru urme de reziduuri de antibiotice direct la ferme. Al doilea test este efectuat de șoferul cisternei care preia laptele. Al treilea test are loc la fabrica de procesare – acest test nu caută doar reziduurile de antibiotice, ci și alți factori, cum ar fi conținutul de grăsimi și proteine din lapte. Dacă laptele nu îndeplinește standardele cerute, produsul contaminat este aruncat.