2020 a fost un adevărat an de coșmar pentru Uniunea Europeană, de la Brexit până la pandemia, iar acum la impunerea de noi sancțiuni, Executivul comunitar gestionează cu greu întreaga situație.
Brexit, sancțiuni împotriva Turciei, coordonarea vaccinurilor, obiectivul climatic, planul de redresare blocat … Summitul european care se deschide joi se anunţă complex și crucial. Summitul european care începe joi după-amiază nu va fi o partidă de plăcere pentru cei douăzeci și șapte. Printre subiectele aflate pe ordinea de zi: posibile sancțiuni împotriva Turciei, coordonarea vaccinurilor, lupta împotriva terorismului, obiectivul climatic pentru 2030 sau chiar … acest plan de redresare împotmolit de câteva săptămâni, scrie Le Figaro.
La sfârșitul acestui an de coșmar pentru UE, sensibilitatea și importanța problemelor care trebuie abordate l-au convins pe președintele Consiliului European, Charles Michel, de necesitatea absolută de a aduce liderii la Bruxelles, în ciuda creşterii contaminărilor de Covid-19 aproape pretutindeni în Europa. Nu se joacă nimic în această etapă. Dar UE nu este foarte departe de prăpastie, în pragul emboliei. Și această Europă nu este cu siguranță cea visată de fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, care a murit săptămâna trecută și căruia cei douăzeci și șapte îi vor aduce un omagiu la începutul întâlnirii lor.
„Avem mai multe elemente în așteptare și acest lucru dă impresia că ne aflăm într-o formă de fragilitate”, recunoaște, din vârful buzelor, un diplomat european.
Două subiecte-cheie sunt în cauză
În primul rând, acest blestemat Brexit, care a devorat energiile europene de la referendumul din 2016. Cu trei săptămâni înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, Marea Britanie va „ieși” de pe orbita europeană, iar Bruxelles-ul și Londra sunt încă în discuție cu privire la relațiile lor viitoare, fără nicio cale pentru ca un compromis să apară în această etapă. Desigur, se spune ici și colo că nu se pune problema ca summitul să fie vampirizat de subiectul britanic.
Așa cum cei douăzeci și șapte nu erau pregătiți să accepte venirea lui BoJo la întâlnirea lor acum când Regatul Unit nu mai face parte din blocul comunitar, începând cu 31 ianuarie 2020, dar Emmanuel Macron și Angela Merkel nu au dorit să vorbească la telefon cu el. Ei consideră, după cum se subliniază la Palatul Elysee, că „un singur canal” de negociere – prin intermediul Comisiei – este de preferat pentru unitatea europenilor. Au fost date instrucțiuni generale pentru a se păstra calmul. Toată lumea s-a angajat în acest sens. Această necunoscută ar fi, desigur, mult mai ușoar de suportat pentru lideri dacă ar avea asigurarea că vor putea reporni UE cu dreptul în 2021, adică cu un buget european solid pentru perioada 2021 -2027 și un plan de redresare consecvent.
În caz contrar, o mare parte a agendei Comisiei ar fi amenințată, în special cele două mantre ale sale, Acordul verde european și tranziția digitală. Cât despre cei douăzeci și șapte, aceștia vor fi obligați să încheie un acord în douăzeci și cinci. După uralele din iulie, imaginea trimisă lumii ar fi deci aceea a unei Uniuni încă incapabile să facă un front comun, chiar și în cele mai critice momente.
O rază de speranță
Totuşi, o rază de speranță se întrezărea miercuri la Bruxelles cu privire la posibilitatea de a putea accesa rapid acest pachet vertiginos de 1.800 miliarde de euro negociat în iulie și apoi prezentat ca „un acord istoric”, blocat de la mijlocul lunii noiembrie de către Ungaria și Polonia, din cauza condiționalității statului de drept de care cele două ţări nici nu vor să audă. Un compromis a fost găsit dimineața între președinția germană a UE, Budapesta și Varșovia. Ce prevede acesta? Relaxări la care țările din nordul Europei, extrem de ataşate de aceste probleme de respectare a statului de drept care vizează Varșovia și Budapesta, ar putea să nu marşeze. Fără a mai vorbi de Parlamentul European, la fel de dur pe această temă. După cum s-a promis, mecanismul în cauză nu este afectat.
Dar au fost date mai multe garanții și asigurări simbolice pentru Ungaria și Polonia. Există, în primul rând, aceste „clarificări” sau reasigurări așteptate de Viktor Orban și Mateusz Morawiecki, când ambii sunt convinși că, acum, Comisia duce o bătălie politică împotriva țărilor lor.
„Aplicarea mecanismului de condiționalitate în temeiul regulamentului va fi obiectivă, echitabilă, imparțială și factuală, garantând o procedură echitabilă, nediscriminare și tratament egal al statelor membre”, se stipulează. Deoarece nu există nicio îndoială că aceste două țări vor contesta mecanismul statului de drept în fața Curții de Justiție a UE, este de așteptat să nu li se poată impune sancțiuni înainte ca instanţa însăși să se pronunțe cu privire la legalitatea regulamentului. Cu riscul de a-i lăsa câmp deschis lui Orban până la alegerile generale din 2022? „Nu”, se reacționează la Palatul Elysee, în timp ce se admite că instanţa nu va putea să pronunțe hotărârea decât „în primul semestru al anului 2022″. ”
Faptul că aceasta se va pronunța în 2022 nu va împiedica Comisia să efectueze investigații și lucrări”, se adăugă la președinția franceză. În plus, există posibilitatea ca liderul unui stat membru pus în cauză să aducă problema înapoi la Consiliul European. Un fel de mecanism de frânare pe care aceste două țări nu vor ezita să îl activeze.