Angajaţii au aşteptări din ce în ce mai mari de la patronii lor. Studiul efectuat de Hewitt pentru desemnarea celor mai buni angajatori pune România sub codul de alarmă. Trei din cinci angajaţi români se gândesc la plecarea din companie pentru o ofertă mai bună.

Angajatorii au acum la dispoziţie repere obiective pentru a putea analiza implicarea şi gradul de motivare al salariaţilor români, prin comparaţie cu cei care lucrează în alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Studiul Best Employers, efectuat în acest an de compania de consultanţă Hewitt, a cuprins zece ţări: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Turcia, Polonia şi Rusia, România fiind inclusă pentru prima dată în cercetare. Ancheta s-a desfăşurat după o metodologie complexă, scorul fiind calculat în funcţie de percepţia angajaţilor, a managementului şi de sistemele de resurse umane implementate în cadrul fiecărei organizaţii. În cercetare au fost cuprinşi aproape 90.000 de angajaţi. Circa 1.800 de manageri de la nivelurile superioare de conducere şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la activitatea desfăşurată la locul de muncă, iar specialiştii de resurse umane din 504 companii au venit cu informaţii suplimentare despre practicile specifice derulate în companii.

Microsoft a fost desemnat ca fiind cel mai bun angajator la nivelul ECE. În patru ţări din regiune, Microsoft a dovedit că 84% din angajaţii săi sunt devotaţi în muncă şi 90% apreciază că firma are o bună reputaţie, fiind considerată cel mai bun loc de muncă în zonă. „Din păcate, compania existentă şi în România nu a intrat în acest top, din cauza refuzului de a colabora cu noi, deşi am făcut demersuri repetate pentru a convinge managerul de resurse umane să se înscrie în acest studiu“, explică Mădălina Popescu, directoarea generală a firmei Pluri Consultants, partenerul strategic pentru România în cadrul studiului realizat de Hewitt Associates în ECE. În România, cel mai bun angajator a fost firma de curierat TNT.

Studiul Hewitt arată că cei mai buni angajatori se situează peste medie la toţi indicatorii rezultaţi din analiza unui număr mare de factori privind strategia de afaceri, strategiile de resurse umane, opiniile angajaţilor şi sinergia fiecărui sistem cu procedurile folosite. De regulă însă, zona în care cei mai buni angajatori au scorul cel mai mare faţă de medie se referă la atitudinea salariaţilor faţă de senior management. Ei simt că opinia şi sugestiile lor sunt luate în considerare (cu 32% mai mult decât media angajaţilor pe regiune) şi că senior managementul îi tratează ca fiind cel mai valoros capital al companiei, ceea ce face ca interesele lor să fie foarte apropiate de cele ale companiei.

Sentimentul că liderii sunt accesibili este unul dintre punctele-cheie care fac diferenţa dintre cele mai bune companii şi restul. Doar 20% din managerii seniori din cadrul celor mai buni angajatori sunt foarte accesibili, asigură o comunicare deschisă şi onestă şi se manifestă mai degrabă ca parteneri ai angajaţilor. Într-o săptămână obişnuită de lucru, liderul din ECE petrece în medie 29% din timp pentru întâlnirile cu angajaţii. Scorul cel mai mare se regăseşte în Slovenia (39%), iar cel mai mic, în Republica Cehă (21%). Ceea ce determină diferenţa între o companie de succes şi celelalte nu este însă cantitatea de timp petrecută cu angajaţii, ci abordarea diferită a problemelor în acelaşi interval de timp.

O altă zonă care diferenţiază companiile de succes este recunoaşterea meritelor angajaţilor. 83% din companiile din ECE oferă programe speciale de recunoaştere a performanţelor. Aproape trei sferturi dintre cei care recunosc performanţa recompensează în mod special rezultatele individuale sau de grup, 68% recompensează proiectele importante şi 62%, vechimea în cadrul serviciului. Cele mai apreciate modalităţi de recunoaştere a performanţei sunt aprecierea publică (85% din companiile din ECE), recompensele financiare (85%) şi cadourile (58%). Aproape trei sferturi dintre angajaţii din categoria celor mai bune companii sunt satisfăcuţi cu aprecierea pe care o oferă compania lor, în timp ce în celelalte companii, media este de numai 40%. Angajaţii ruşi şi bulgari sunt cei mai mulţumiţi cu privire la recunoaşterea performanţelor, în timp ce unu din trei angajaţi unguri se simt apreciaţi din acest punct de vedere.

Profiturile sunt influenţate de ataşamentul angajaţilor

82% din angajaţii care lucrează în companiile din top consideră că sunt ataşaţi, în comparaţie cu media înregistrată pe totalul firmelor din ECE (50%). Ataşamentul este apreciat în funcţie de:
– angajaţii vorbesc pozitiv despre companie şi o recomandă altora ca fiind un bun loc de muncă (fac un fel de PR pozitiv);
– angajaţii vor să stea în companie pe termen lung;
– angajaţii se străduiesc pentru succesul companiei – fac eforturi în numele firmei şi sunt orientaţi către clienţi.
Acest comportament are un efect direct asupra profitabilităţii companiei. Rezultatele înregistrate arată o legătură directă. De exemplu, media profiturilor obţinute de acţionari este mai mare cu 7% în companiile în care rata ataşamentului este mai mare de 60%, în comparaţie cu firmele în care acest ataşament este mai mic. Factorii care contribuie la creşterea ataşamentului sunt diferiţi, de la industrie la industrie şi de la companie la companie. Singurul care are, în mod evident, un efect general, este leadershipul. „Parteneriat“ este cuvântul cheie care face angajaţii să fie mai motivaţi şi mai entuziaşti în muncă. Liderii care abordează parteneriatul pot amplifica angajamentul lucrătorilor cu 30%.

Din datele furnizate de specialiştii de resurse umane rezultă că factorii care le blochează funcţionarea activităţii sunt lipsa resurselor şi, pe locul doi de-abia, atitudinea managementului. Cei mai mulţi lideri din companiile de succes (85%) văd în departamentul de resurse umane un partener strategic, spre deosebire de media înregistrată pe restul companiilor (50%). În cazul celor mai buni angajatori, diferenţele dintre opiniile liderilor şi angajaţilor sunt mult mai mici decât media pe companii cu privire la modul în care sunt văzuţi conducătorii de către angajaţi. Studiul Hewitt la nivelul întregii Europe arată că mai mult de jumătate din liderii multinaţionalelor ocupă poziţia de mai puţin de trei ani.

Angajamentul liderilor, incluzând dorinţa lor de a sta în companie, este influenţată de satisfacţia generată de situaţia şi condiţiile din firmă. Studiul arată că echipele de lideri din cadrul celor mai buni angajatori sunt mult mai satisfăcute în ce priveşte recunoaşterea meritelor şi recompensarea eforturilor, susţinerea consiliului de conducere, influenţa, dezvoltarea oportunităţilor şi corectitudinea societăţii. În companiile central şi est-europene se constată că sistemul incitativ de remunerare pe termen lung, legat de rezultatele financiare ale companiei, sunt mai puţin întâlnite decât în vestul Europei: doar unul din trei top-managerii din CEE este satisfăcut cu beneficiile de genul dividendelor. În companiile de succes, bătălia se va da pentru oamenii cu potenţial de lideri. Datele studiului indică faptul că 74% din cei mai buni angajatori sunt interesaţi de planurile de succesiune în carieră pentru top-management, faţă de media în CEE, de numai 5%.

Cheia succesului în afaceri: păstrarea talentelor

Una dintre întrebările studiului a fost legată de modul în care angajaţii percep poziţia lor pe piaţa muncii. Doar 20%, din aproape 90.000 de persoane intervievate, consideră că trebuie să facă un efort mare sau că este imposibil să-şi găsească un nou loc de muncă. Aproape 50% din angajaţi cred că pot găsi un nou loc de muncă uşor. 52% spun că nu se tem de pierderea locului de muncă. Spre exemplu, unul din cinci angajaţi unguri se află în căutarea unui loc de muncă, iar două milioane de polonezi au părăsit ţara pentru a lucra peste hotare.

Circa 71% din lideri consideră că atragerea şi reţinerea talentelor reprezintă cheia succesului afacerilor pentru următorii trei-cinci ani. Numai un sfert din persoanele chestionate se văd lucrând în aceeaşi companie pentru restul vieţii. 67% din angajaţi se gândesc să stea un singur an în companie, iar 53% se gândesc să lucreze mai mult de trei ani în aceeaşi firmă. Aceste procente cresc cu 20% în cazul celor mai buni angajatori. În România, situaţia este alarmantă: trei din cinci angajaţi se gândesc la plecarea din companie pentru o ofertă mai bună. Ceea ce înseamnă că angajatorii români vor avea multe de învăţat din acest sudiu, şi nu numai. 

Implicarea angajaţilor români

Companiile au nevoie de un grad de implicare din partea angajaţilor de cel puţin 60% pentru a putea obţine rezultate remarcabile.
• Media pentru România (54%)
• Media Best Employers (74%)

Factorii care pot influenţa cel mai puternic gradul de implicare a românilor:
• Sisteme de beneficii (planuri de pensii nonobligatorii, telefon mobil, maşină, asigurări diverse, tichete pentru vacanţă, abonamente pentru săli de sport): creştere de până la 30%.
• Implementarea unui sistem de management al carierei: creştere de până la 29%.
• Punerea în valoare (recunoaştere verbală) a angajaţilor: creştere de până la 28%.
• Recunoaşterea meritelor: creştere de până la 27%.
• Sisteme de remunerare corelate cu performanţa: creştere de până la 26%.

Românii sunt optimişti

58-5258-3637_madalinapopescu_mb.jpgStudiul Best Employers, efectuat de Hewitt Associates în parteneriat cu firma noastră, a scos în evidenţă câteva elemente care ne diferenţiază de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Aceste aspecte sunt relevante mai mult din perspectiva utilităţii lor în elaborarea strategiilor de conducere a resurselor umane în cadrul companiilor.

Românii sunt optimişti! Studiul certifică faptul ca angajaţii români, spre deosebire de media la nivelul ţărilor ECE, dar mai ales spre deosebire de rezultatele din Europa de Vest, văd viitorul ca fiind plin de oportunităţi. Patru din cinci români sunt siguri că dacă îşi caută un alt loc de muncă, îl găsesc foarte repede.

Jumătate din angajaţi consideră că salariul nu le acoperă nevoile. Factorii care au însă un efect negativ asupra implicării oamenilor, mult mai puternic decât nivelul salarial, sunt cei legaţi de lipsa unor obiective clare trasate pentru fiecare angajat şi de lipsa sistemelor care evaluează performanţa şi fac legătura între realizări şi sistemele de premiere sau promovare.

Românii sunt destul de puţin stabili. Trei din cinci angajaţi se gândesc la posibilitatea de a pleca din companie în cazul în care primesc alte oferte. Numai 28% din respondenţi se văd lucrând în aceeaşi firmă până la sfârşitul carierei.

Angajaţii români s-au maturizat: nici managerii şi nici angajaţii nu mai acceptă să lucreze în companii nestructurate, fără imagine de marcă, fără procese bine gândite, companii în care meritele nu se recunosc sau promovările se fac pe criterii obscure sau fără nici un criteriu.

47% din respondenţii români sunt şi satisfăcuţi şi implicaţi profund în activitatea companiei lor. Numai 1% din respondenţi sunt implicaţi, dar nesatisfăcuţi.