Companiile cu tradiţie şi cele cu „pedigree“ politic se luptă pentru titlul de cel mai mare antreprenor de construcţii din România.
Hidroconstrucţia SA Bucureşti a avut, în 2005, cea mai mare cifră de afaceri dintre constructorii români (peste jumătate de miliard de lei, de trei ori mai mult decât firma de pe locul doi, T.M.U.C.B. SA, tot din Bucureşti). Urmează în clasament alte trei firme din Capitală (Energoconstrucţia SA, Electromontaj SA şi Euro Construct Trading 98 SRL). A doua jumătate a acestui Top 10 este ocupată de provincie: gălăţenii de la Vega 93, prahovenii de la Apasco şi Inspet, băcăuanii de la PA & CO International şi argeşenii de la Conarg.
Cele mai mari zece firme de construcţii din România se pot împărţi în două şi din punctul de vedere al trecutului. Jumătate din ele au fost înfiinţate în urmă cu mai multe decenii, fiecare dintre ele având, practic, în epoca comunistă, monopol pe câte un tip de construcţii, fiind privatizate după 1990 (este vorba de primele patru poziţii şi de Inspet SA), în timp ce cealaltă jumătate este reprezentată de firme cu capital privat, înfiinţate, evident, după căderea regimului comunist şi suspectate, fără excepţie, că şi-au construit succesul şi cu ajutorul relaţiilor politice.
Astfel, dacă asociaţii de la Euro Construct Trading au fost acuzaţi în numeroase cazuri că ar fi mult prea apropiaţi de Traian Băsescu, dar şi de anumiţi politicieni social-democraţi, cei de la Vega 93 şi PA & CO au fost arătaţi cu degetul că ar fi câştigat licitaţii publice cu sprijinul PSD. Nici constructorul magazinului Ikea din Bucureşti, Conarg, nu a fost scutit de suspiciuni privind legături prea strânse cu social-democraţii. Cât despre Apasco, directorul acesteia a fost audiat de PNA în legătură cu o serie de contracte de amenajări hidrotehnice. Dacă cifrele de afaceri îi favorizează pe „dinozauri“, nu acelaşi lucru se poate spune despre profiturile nete înregistrate în 2005 (de când datează ultimele informaţii disponibile). „Companiile de genul Hidroconstrucţia sau Electromontaj au experienţă în lucrări specializate şi nu au probleme în a obţine astfel de contracte. De fapt, nici concurenţa nu este foarte mare, având în vedere că marjele de profit sunt mici. Firmele, româneşti şi străine, se înghesuie acolo unde profitul e mai mare şi banii se câştigă mai uşor, cum ar fi lucrările de asfaltare sau de construcţii de locuinţe ori de birouri“, explică analistul economic Ilie Şerbănescu ratele mari ale profiturilor declarate de companiile private (16% pentru Vega 93, 18% pentru PA & CO şi nu mai puţin de 42% pentru Euro Construct, faţă de 5% pentru Hidroconstrucţia, 4% pentru T.M.U.C.B. şi Electromontaj şi chiar 2% pentru Energoconstrucţia).
Eficienţa, mai importantă decât profitul rapid
Dar cifrele seci nu pot desena, întotdeauna, un tablou corect şi fidel. Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) realizează, în fiecare an, un top naţional al firmelor din diverse domenii (industrie, servicii, agricultură şi pescuit, cercetare-dezvoltare, comerţ-turism-export şi, nu în ultimul rând, construcţii). Nu sunt luate în calcul decât firmele fără datorii la bugetele de stat, care au o rată a profitului cuprinsă între 1% şi 60% din cifra de afaceri. Companiile sunt împărţite în cinci grupe (întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi), după numărul de salariaţi, cu menţiunea că IMM-urile cu o cifră de afaceri de peste opt milioane de euro sunt încadrate la categoria „întreprinderi mari“).
Pentru alcătuirea clasamentelor se iau în calcul o serie de criterii, cum ar fi cifra de afaceri, profitul net, rata profitului, eficienţa utilizării resurselor umane, efortul de dezvoltare şi eficienţa utilizării capitalului angajat, care au ponderi diferite în punctajul final (între 10% şi 20% în cazul firmelor de construcţii). Drept urmare, nu avem de-a face cu topuri ale celor mai mari sau mai profitabile companii, ci cu o clasificare în funcţie de succes şi eficienţă. De aceea, de exemplu, Vega 93 SRL (115 milioane de lei – cifră de afaceri, 17,9 milioane de lei – profit net şi 1.035 de salariaţi în 2005) se află, în clasamentul CCIR, pe primul loc, înaintea companiei Hidroconstrucţia SA (587 de milioane de lei – cifră de afaceri, 327,9 milioane de lei – profit net şi 8.190 de salariaţi în 2005). „Am reuşit, prin investiţii în utilaje şi personal, să ne eficientizăm şi să ne diversificăm activitatea, de la lucrări hidrotehnice la confecţii metalice şi de la construcţia de drumuri la dezvoltarea de proiecte imobiliare proprii“, explică acţionarul majoritar al Vega 93, Corneliu Istrate. Acesta vede viitorul companiei în roz, chiar dacă, spune el, concurenţa e din ce în ce mai puternică, iar forţa de muncă este din ce în ce mai greu de găsit.
TOP 5
Topul Naţional al Firmelor realizat în octombrie 2006 de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), domeniul „Lucrări de construcţii“:
