O analiză CIEL România arată că antreprenorii consideră că digitalizarea în școlile din România este la un nivel minim. În plus, aceștia sunt de părere că profesorii sunt începători în folosirea calculatorului și a Internetului.
Cei mai mulți antreprenori cred că digitalizarea în școlile din România este la un nivel minim
Digitalizarea în școlile din România este la nivel minim, de 20% din potențialul maxim, iar profesorii sunt începători în folosirea calculatorului și a Internetului, comparativ cu alte țări din Europa, consideră majoritatea antreprenorilor români, potrivit unui studiu realizat de CIEL România, unul dintre cei mai importanți producători de software pentru companii. Principalele cauze pentru lipsa de investiții în tehnologie și digitalizare în învățământ sunt mentalitatea învechită și dezinteresul guvernanților, deși am avea resursele necesare, mai arată analiza CIEL România.
Astfel, 46% dintre antreprenori cred că nivelul de dotări este minim, lucru vizibil cu ochiul liber, iar 26% cred chiar că nivelul din România este cel mai slab din Europa. Doar 25,8% dintre respondenți consideră că nivelul de dotare este moderat și că școlile beneficiază de dotări esențiale, dar nu suficiente.
În ceea ce privește dotările școlilor cu infrastructură IT și digitalizare, peste 20% dintre antreprenori consideră că este nevoie de conexiune la Internet și calculatoare mai performante în toate scolile de stat, inclusiv cele din mediul rural. Aproape 35% dintre antreprenori afirmă că este nevoie de dotări superioare, în afară de cele de bază, cum ar fi calculatoare pentru cursul de informatică/TIC, platforme digitale (catalog digital accesibil părinților), programă școlară pe abilități digitale încă de la școala primară.
Dotări fizice avansate în școli
Totodată, peste 34% dintre ei sunt de părere că este nevoie nu doar de educație digitalizată, ci și de dotări fizice avansate în școli – de exemplu, ferestre inteligente care se deschid când nivelul de oxigen din sala de curs scade – iar 10% cred că predarea tradițională ar trebui înlocuită în licee și facultăți cu predarea și învățarea digitale (table digitale, cărți digitale, teme facute online și prezentate digital, biblioteca digitală).
”România are toate ingredientele necesare pentru a fi un model în Europa la digitalizarea în școli, însă sistemul de învățământ este lăsat să se degradeze continuu.
Paradoxal, deși țara noastră stă foarte bine la capitolul IT, suntem Silicon Valley al Europei și suntem renumiți pentru forța de muncă din IT și pentru viteza mare a Internetului, totuși suntem ultimii la digitalizarea sistemului de învățământ. Este trist să constatăm că nici măcar pandemia nu a accelerat acest proces de digitalizare.
Acesta este al doilea an școlar care începe sub auspiciile crizei sanitare, se vorbește din nou de școala online, iar situația nu s-a îmbunătățit deloc față de toamna lui 2020.
Noi susținem digitalizarea în școli oferind gratuit softuri în mai multe licee și facultăți și știm din discuțiile cu profesorii și elevii că este nevoie de dotări serioase în tehnologie și digitalizare în școli, inclusiv în cele din orașele mari.
De asemenea, colectăm calculatoare pentru elevii din familiile defavorizate, pentru ca ei să beneficieze de acces la școala online și să își dezvolte abilitățile digitale”, declară Roxana Epure, managing partner CIEL România.
Nivel decent de digitalizare
Forțate de pandemie, școlile din România ar putea atinge un nivel decent de digitalizare (acces la Internet, calculatoare noi, creare platforme de educare) relativ curând, consideră 7,1% dintre antreprenori, în timp ce 19,4% din ei cred că asta se va întâmpla în ritm natural în următorii 5 ani. Însă majoritatea antreprenorilor sunt pesimiști în legătură cu acest subiect și cred că acest nivel va fi atins doar când România va fi obligată de UE (36,1%) și că orizontul de timp este incert și nu există interes deoarece se poate și așa (37,4%).
Deși sectorul local de IT este în plină dezvoltare și România are printre cele mai bune viteze la Internet din lume, școlile din România au beneficiat de puține dotări tehnologice și digitale și nu sunt pregătite pentru școala online.
Peste 23% dintre antreprenorii români cred că acest lucru se întâmplă deoarece există nepăsare și dezinteres din partea guvernanților, 22,6% dintre respondenți cred că profesorii nu sunt pregătiți și nu au deschiderea să deprindă abilități digitale, în timp ce 36,8% dintre antreprenori sunt convinși că motivul este mentalitatea învechită atât la nivel de guvernare, cât și la nivel academic, mediul academic fiind sigur că metodele clasice de predare/învățare sunt mai bune decât cele moderne.
În schimb, 17,4% dintre respondenți cred că este o perceptie falsă și că doar sectorul privat de IT este în dezvoltare, România fiind în urmă la capitolul IT per total.
Profesorii nu au suficiente competențe digitale
Nivelul de competențe digitale ale profesorilor în pandemie este aproape de zero, consideră 20% dintre antreprenorii români, afirmând că aceștia nici nu știu să se conecteze pe platformele de live streaming folosite pentru școala online. De asemenea, 55,5% dintre respondenți afirmă că profesorii au competențe digitale de începători și au doar abilități de bază în folosirea unui laptop și a internetului. Doar 23,2% dintre respondenți sunt de părere că nivelul de competențe digitale ale profesorilor este mediu și doar 1,3% consideră aceste competențe avansate.
Lipsa educației digitalizate și a dotărilor tehnologice din școli are efecte majore: 43,9% dintre antreprenori afirmă că elevii nu sunt pregătiți pentru schimbările din viitor, evoluție și câmpul muncii, 27,1% dintre respondenți spun că activitatea profesorilor și elevilor este îngreunată, iar 16,1% dintre antreprenori cred că elevii nu dezvoltă abilitățile digitale necesare în prezent.
Dintre participanții la studiul CIEL România, 28% activează în comerț, 23% în servicii financiar-contabile, 19% în IT, 10% în industria medicală și farmaceutică, 8% în construcții. Aproximativ 15,5% au o cifră de afaceri cuprinsă între 1 și 5 milioane de euro, 7,7% trec de acest prag, iar 76,8% dintre antreprenorii respondenți au o cifră de afaceri sub 1 milion de euro.