Cel mai afectat organ din cauza COVID-19! Tocmai au descoperit! Lupta împotriva virusului nu se încheie cu recuperarea de infecție
Cercetătorii de la Penn State College of Medicine au revizuit 57 de rapoarte cu date de la 250.351 de adulți și copii nevaccinați diagnosticați cu virusul COVID-19 din decembrie 2019 până în martie 2021. Dintre cazurile studiate, 79% dintre pacienți au fost internați în spital, iar majoritatea (79%) locuiau în țări cu venituri mari; 56% sunt bărbați cu vârsta medie de 54 de ani. Cercetătorii au analizat starea de sănătate a pacienților post-Covid timp de trei intervale la o lună, de la 2 luni la 5 luni și de la 6 luni în sus, notează Il Giornale. Rezultatele sunt îngrijorătoare:
1. Bunăstare generală: mai mult de jumătate suferă de scădere în greutate, oboseală, febră sau durere.
2. Mobilitate: aproximativ un supraviețuitor din cinci se confruntă cu o scădere a mobilității.
3. Preocupări neurologice: aproape un supraviețuitor din patru are dificultăți de concentrare.
4. Tulburări de sănătate mintală: aproape un pacient din trei este diagnosticat cu tulburări de anxietate.
5. Anomalii pulmonare: șase supraviețuitori din zece prezintă anomalii ale imaginii toracice și mai mult de un sfert dintre pacienți au dificultăți de respirație.
6. Probleme cardiovasculare: durerea toracică și palpitațiile sunt printre cele mai frecvente afecțiuni.
7. Piele deteriorată: aproape un pacient din cinci manifestă simptome de cădere a părului sau erupții cutanate.
8. Probleme digestive: durerea de stomac, lipsa poftei de mâncare, diareea și vărsăturile sunt afecțiuni întâlnite frecvent.
Lupta împotriva COVID-19 continuă și după recuperarea de infecția acută
„Lupta împotriva Covid nu se încheie cu recuperarea de infecția acută. Vaccinarea este cel mai bun aliat al nostru pentru prevenirea bolii și a consecințelor acesteia”, afirmă Dr. Paddy Ssentongo, profesor asistent la Penn State Center for Neural Engineering și co-cercetător șef. Mecanismele prin care COVID-19 provoacă simptome persistente la supraviețuitori nu sunt pe deplin înțelese și ar putea deriva de la o supraîncărcare a sistemului imunitar declanșată de virus, de o infecție persistentă, de o reinfecție sau de o producție crescută de autoanticorpi (anticorpi direcționați către țesăturile proprii).
Apoi, virusul poate intra și trăi în sistemul nervos, astfel încât simptomele nervoase apar la supraviețuitori, atât de mult încât sindromul „Long Covid” ar putea fi un Neuro-Covid: la pacienții mai grav afectați, RMN-ul arată o reducere a materiei cenușii. Sindromul neurologic post-Covid poate afecta până la 70% dintre pacienții care au prezentat simptome moderate și grave, lăsând tulburări de memorie, concentrare, somn și stare de spirit.
Creierul, grav afectat
Însă, se observă modificări structurale și la nivelul creierului tinerilor și bătrânilor: stresul și lipsa sau reducerea drastică a interacțiunilor sociale au dus la o pierdere a țesutului cerebral în zone precum cortexul prefrontal, care sunt implicate major în procesele de control al impulsurilor și emoţiilor, cu consecinţe mai evidente la copii, adolescenţi şi vârstnici. Acestea sunt rezultatele studiului Covid Next realizat de Universitatea din Brescia și de Institutul Neurologic Besta din Milano, publicat în revista „Neurological Sciences” și discutat în cadrul conferinței „Pills of Psychiatry and Neurology 2021”, organizată de Universitatea din Brescia și de Fundația Internațională Menarini. Ținta „adevărată” a SARS-CoV-2 ar putea fi creierul. De fapt, după internare, simptomele neurologice și psihiatrice predomină, în timp ce toate celelalte, de la cele respiratorii la cele metabolice, tind să se rezolve sau să se stabilizeze.
