Longevitate: Ce caracteristici comune au cei mai longevivi oameni
Studiile cu privire la longevitate arată că nivelurile scăzute de glucoză, creatinină și acid uric sunt trăsături comune în profilul sangvin al celor care ating vârsta de 100 de ani, potrivit celui mai amplu studiu realizat până acum în acest domeniu.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au identificat aceste particularități metabolice încă de la vârsta de 65 de ani, cu 35 de ani înainte ca subiecții să devină centenari.
Centenarii și amprenta biologică a longevității
Numărul persoanelor care ating vârsta de 100 de ani s-a dublat la fiecare zece ani din 1970, devenind cel mai rapid segment demografic în creștere la nivel global. Această tendință i-a determinat pe oamenii de știință să caute o posibilă amprentă biologică a longevității.
Studiul publicat în revista GeroScience, coordonat de cercetătorii de la Institutul Karolinska, este cea mai extinsă analiză comparativă a profilurilor sangvine măsurate de-a lungul vieții la persoanele cu longevitate excepțională.
„Am observat că diferențele între biomarkerii sangvini ai centenarilor și ai celor care nu ating această vârstă sunt vizibile cu mult timp înainte de sfârșitul vieții lor”, a explicat Shunsuke Murata, autor principal al studiului.
Analiza a inclus datele medicale a 44.636 de persoane din cohorta AMORIS, dintre care 1.224 (2,7%) au ajuns la vârsta de 100 de ani, majoritatea fiind femei. Cercetătorii au urmărit evoluția biomarkerilor până în 2020, descoperind tendințe metabolice semnificative.
Biomarkerii care anticipează longevitatea
Studiul a analizat 12 biomarkeri specifici, printre care acidul uric, glucoza, creatinina, colesterolul total și diverși markeri ai funcției hepatice și renale. Rezultatele au arătat că persoanele care au devenit centenare aveau, încă de la vârsta de 60 de ani, valori mai scăzute de glucoză, creatinină și acid uric.
Rareori prezentau valori extreme, iar foarte puțini aveau glicemia mai mare de 6,5 mmol/L sau creatinina peste 125 µmol/L.
Din cei 12 parametri studiați, 10 au avut o legătură directă cu longevitatea. Valorile scăzute de colesterol total și fier seric au fost asociate cu șanse reduse de a atinge 100 de ani, în timp ce nivelurile ridicate de glucoză, creatinină, acid uric și markerii funcției hepatice erau corelate cu o probabilitate mai mică de longevitate extremă.
Spre exemplu, persoanele cu cele mai scăzute valori ale acidului uric aveau o probabilitate de 4% de a deveni centenare, față de doar 1,5% în cazul celor cu valori mai ridicate.
Impactul stilului de viață asupra longevității
Deși studiul nu stabilește relații directe de cauzalitate, rezultatele indică existența unor mecanisme biologice și comportamentale care influențează durata vieții. Dr. Rekha Kumar, endocrinolog, a subliniat că biomarkerii asociați cu longevitatea sunt influențabili prin schimbări de stil de viață.
Nivelurile scăzute de creatinină reflectă o funcție renală bună, iar o glicemie moderată indică un metabolism eficient al glucozei, caracteristici asociate cu un stil de viață echilibrat.
„Parametrii identificați reflectă, cel mai probabil, un stil de viață echilibrat și sănătos. Este remarcabil că toți biomarkerii asociați cu longevitatea sunt modificabili prin intervenții asupra stilului de viață, nefiind exclusiv determinați genetic”, a spus dr. Rekha Kumar, endocrinolog la Weill Cornell Medicine și NewYork-Presbyterian.
Acidul uric s-a dovedit a fi un alt factor diferențiator. Potrivit autorilor studiului, nivelurile sale sunt strâns legate de alimentație și consumul de alcool, subliniind impactul obiceiurilor zilnice asupra longevității. Profilul metabolic al centenarilor corespunde unui stil de viață activ, cu un consum redus de carne roșie, zahăr și alcool.
„Studiul nostru nu propune o formulă garantată pentru a crește durata vieții, dar arată o legătură între anumite valori ale biomarkerilor și longevitate. Ceea ce putem afirma cu certitudine este că menținerea unui profil metabolic echilibrat și controlul parametrilor inflamatorii pare să favorizeze o viață mai lungă”, a explicat Murata.
Deși cercetătorii nu susțin existența unei formule garantate pentru prelungirea vieții, ei subliniază legătura dintre anumite valori ale biomarkerilor și longevitate.
„Mișcarea zilnică este una dintre cele mai simple și eficiente modalități de a menține sănătatea pe termen lung. Nu vorbim despre antrenamente intense sau performanțe sportive, ci despre activitate fizică moderată și constantă, care menține circulația sangvină, întărește musculatura și ajută metabolismul glucozei.
Beneficiile nu se opresc aici – un corp activ este și mai puțin vulnerabil la accidentări”, a spus endocrinologul Rekha Kumar.
