Cel mai cald an din istoria României
Ministerul Mediului a anunțat că 2024 a devenit cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România. Temperaturile extreme și fenomenele meteorologice fără precedent au marcat un an al recordurilor, generând preocupări serioase cu privire la efectele schimbărilor climatice.
Temperaturi record în vara 2024
Vara lui 2024 a stabilit noi maxime istorice, cu temperaturi de 41,7°C înregistrate în iulie la Cernavodă și 41,1°C în august la Zimnicea. În plus, au fost emise 15 coduri roșii de caniculă, inclusiv cel mai timpuriu cod roșu din istorie, în 22-23 iunie. Perioadele de caniculă persistentă și intensă au inclus două intervale record de șase zile consecutive, între 13-18 iulie și 15-20 august.
Temperatura medie anuală a fost de 12,99°C, cu o abatere termică de +2,72°C față de media intervalului 1991-2020, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie. Totodată, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) a confirmat că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat la nivel global, fiind primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depășit pragul de +1,5°C peste nivelul preindustrial.
Temperaturi extreme în iarna și vara 2024
Iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă din istoria țării, cu o temperatură medie de 3,66°C și o abatere de +3,85°C față de normalul climatic. De asemenea, vara 2024 a fost cea mai caldă din intervalul 1900-2024, cu o temperatură medie de 22,8°C și abateri lunare deosebite: +3,7°C în iunie, +3,5°C în iulie și +3,2°C în august.
Februarie 2024 a înregistrat cea mai mare abatere termică lunară din istorie, de +7°C, în timp ce alte luni precum martie (+3,4°C), aprilie (+3,1°C) și decembrie (+2,7°C) au continuat să depășească normele climatice.
Creșterea frecvenței fenomenelor extreme
Statisticile meteorologice din 2024 indică o creștere semnificativă a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme. În total, s-au emis 166 de alerte generale, dintre care 18 de cod roșu, și 3.063 de avertizări now-casting, incluzând 81 de cod roșu.
Seceta pedologică extremă a afectat masiv România în anul agricol 2023-2024. Deficitele de precipitații din lunile mai-august, alături de temperaturile ridicate, au amplificat starea de secetă în aproape toate regiunile agricole ale țării. Cu o medie anuală de doar 569 l/mp, 2024 a devenit al cincilea an agricol cel mai secetos din ultimele decenii.
Declarații despre un semnal de alarmă global
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că efectele schimbărilor climatice devin tot mai periculoase:
„Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile.”
Ministrul a subliniat importanța măsurilor urgente, printre care promovarea tehnologiilor inovatoare, adaptarea managementului resurselor și extinderea împăduririlor, pentru a combate efectele devastatoare ale crizei climatice.
Recorduri climatice și impact global
Potrivit C3S, 2024 a devenit primul an în care temperatura medie globală a depășit pragul de +1,5°C peste nivelul preindustrial, fiind un semnal clar al accelerării schimbărilor climatice. Media temperaturilor globale din perioada 2023-2024 confirmă o tendință alarmantă, însoțită de fenomene extreme pe tot globul: furtuni, inundații, secete severe și incendii de vegetație.
România, la fel ca restul lumii, se confruntă cu un viitor incert, în care adaptarea și atenuarea impactului schimbărilor climatice devin priorități esențiale pentru protejarea mediului, economiei și vieților oamenilor. 2024 rămâne un punct critic în istoria climei, marcând nu doar recorduri, ci și un apel urgent la acțiune globală.
