Sase luni de zile Grecia detine presedintia Uniunii Europene. Perioada propice noua, considera
Guvernul de la Bucuresti. „Avem nevoie de ajutorul Greciei”, spune premierul Adrian Nastase. „Suntem dispusi sa sprijinim Romania pentru ca negocierile de aderare sa se incheie cat mai repede”, isi arata disponibilitatea Costas Simitis, primul-ministru elen. La randul lor, principalii actori din Uniune, Franta si Germania, ne transmit diplomatic ca intram in calculele unei noi extinderi catre Est. Suna incurajator, dar nu ne rezolva problemele.

Ambitii mari pentru o tara saraca

Prima si cea mai importanta este obtinerea, in urma evaluarii anuale pe care UE o face candidatilor, a calificativului de economie functionala, capabila sa faca fata concurentei de pe piata europeana. Vorbe mari ca macrostabilizare, reducerea inflatiei, crestere economica, privatizare trebuie sa aiba acoperire in realitatea economica de zi cu zi. In acest moment, la cifre stam bine. Pe hartie, economia este in plin avant, iar legislatia UE, adoptata in cea mai mare masura. Totusi, oficialii de la Bruxelles nu pot fi pacaliti. Sectorul privat este paralizat de fiscalitate, afacerile cu statul raman cea mai buna varianta, piata romaneasca devine, prin pauperizarea populatiei, neinteresanta. Avand toate acestea in vedere, obiectivul obtinerii calificativului de economie de piata este foarte ambitios. Ambitios este si cel de-al doilea obiectiv pe care Guvernul doreste sa-l atinga: aplicarea legilor comunitare in teritoriu. Romanii sunt nerabdatori sa faca parte din marea familie a Statelor Membre, imaginandu-si ca astfel primesc pasaportul pentru bunastare. Cu cat sunt mai saraci, cu atat sunt mai entuziasti. Nu le este foarte clar catre ce ne indreptam, ce schimbari legislative se produc si cu ce efecte, iar administratiile locale nu-i pot ajuta prea mult. Ele insele sunt formate din oameni nu prea informati. Daca planurile Guvernului reusesc, 2003 va fi anul dezmeticirii nationale, al familiarizarii cu legile facute dupa tipicul UE.
Reforma sistemului judiciar este cea de a treia provocare careia trebuie sa-i facem fata. Raportul de tara pentru 2002 nu lasa loc de dubii: amestecul politicului in Justitie, conditiile in care magistratii isi desfasoara activitatea, presiunile carora sunt nevoiti sa le faca fata, inexistenta unei politici de personal in Ministerul Justitiei nu sunt de natura sa netezeasca drumul catre UE. Ne aflam in cel mai costisitor an al negocierilor de aderare. Armonizarea legilor cu cele din UE, punerea lor in aplicare, instruirea personalului presupun costuri importante. Suntem nevoiti sa cheltuim 3,2 miliarde euro, cu peste un miliard mai mult decat in 2002, 2004, 2005. Cele mai scumpe capitole de negociere sunt „Agricultura” (630,4 milioane euro), „Transporturile” (802,1 milioane euro) si „Energia” (317,61 milioane euro). Cetatenii sunt cei care suporta cea mai mare parte a acestor costuri. Ei scot din buzunare, sub forma taxelor si impozitelor care alimenteaza bugetul public, 1,7 miliarde euro. Se adauga 628 milioane euro imprumutati de la organismele financiare internationale, bani ce vor fi inapoiati cu dobanzile aferente. Aceste fonduri sunt completate de 900 milioane euro primiti de la Uniunea Europeana cu titlu nerambursabil.

Inchiderea a cat mai multe capitole de negociere si aplicarea prevederilor celor deja inchise provizoriu vor absorbi o mare parte din miliardele de euro. Romania a deschis 30 de capitole de negociere si a inchis provizoriu 16. „Speram ca anul acesta sa inchidem cat mai multe capitole din cele ramase. Eforturile noastre se concentreaza spre inchiderea provizorie a capitolelor privind cele patru libertati – libera circulatie a marfurilor, persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor. De asemenea, vizam un avans semnificativ in negocieri si la alte capitole, cum sunt „Impozitarea”, „Controlul financiar”, „Transporturile”, „Energia” si „Agricultura”, ne dezvaluie negociatorul-sef al Romaniei, Vasile Puscas, ambitiile Guvernului. Agenda este incarcata, iar bifarea obiectivelor si transpunerea lor in realitate se va face, vrand-nevrand, pe fondul deja tensionat de saracirea majoritatii populatiei. Un an greu, in care cei multi nu mai au ce sacrifica.

Romanii suporta cea mai mare parte a costurilor

3 Armonizarea legislatiei romanesti cu cea din UE, infiintarea institutiilor, pregatirea functionarilor publici si a altor categorii de personal ne costa anul acesta 3,2 miliarde euro:
· 1,7 miliarde euro provin din finantari interne (1,3 miliarde bani publici; 0,4 miliarde bani privati)
· 1,5 miliarde euro provin din finantari externe (0,6 miliarde imprumuturi BIRD, BEI, BERD; 0,9 miliarde euro finantare nerambursabila Phare, Ispa, Sapard)
Cel mai scump capitol de negociere este „Politica in domeniul transporturilor”: 2,5 miliarde euro in 2002-2004.

Modernizarea administratiei costa putin

imbunatatirea capacitatii profesionale a personalului BNR – 0,4 mil. euro
pregatirea judecatorilor si practicienilor in materia falimentului – 0,03 mil. euro
perfectionarea personalului Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si incheierea unui protocol de colaborare cu Inspectoratul Politiei de Frontiera – 0,08 mil. euro
cresterea numarului de personal al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor – 0,05 mil. euro
pregatirea profesionala a personalului Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru punerea in aplicare a noului Cod al muncii – 0,1 mil. euro.

Cateva surprize legislative In 2003

OUG pentru introducerea cotei reduse de TVA
OUG pentru eliminarea de la operatiuni scutite a incasarilor din taxele de intrare la castele, muzee, targuri, expozitii, biblioteci, gradini zoologice si aplicarea cotei reduse de TVA
OUG pentru eliminarea de la operatiuni scutite a editarii, tiparirii si vanzarii de manuale scolare si carti si aplicarea cotei reduse de TVA
OUG pentru eliminarea de la operatiuni scutite a livrarilor de proteze de orice fel, accesorii ale acestora si aplicarea cotei reduse de TVA
OUG privind sistemul de antrepozitare.