Dr. Isabela Anda Komporaly este medic specialist în Oncologie Medicală și a împărtășit din cunoștințele și experiența sa privind cancerul de colon. „Printre factorii de risc implicați în apariția cancerului de colon se numără sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul de alcool, dieta bogată în grăsimi și carne roșie, săracă în fibre. Aceștia sunt factori de risc pe care îi putem controla și pe care îi putem evita”, a spus ea.

Cancerul de colon, tot mai fecvent printre tineri

Cancerul de colon este un tip de cancer care începe în intestinul gros (colonul), partea finală a sistemului digestiv. Se dezvoltă atunci când celulele din mucoasa colonului încep să crească necontrolat, formând în timp tumori maligne.

„Cancerul de colon a devenit din ce în ce mai frecvent, în special în rândul persoanelor tinere. Acest fenomen este influențat de mai mulți factori legați de stilul de viață modern și de schimbările în mediul înconjurător”, a explicat dr. Isabela Anda Komporaly.

Printre motivele creșterii incidenței acestei afecțiuni, se numără alimentația nesănătoasă, sedentarismul și obezitatea, consumul de alcool și tutun, tulburări ale microbiomului, expunerea la poluanți și chimicale, dar și screening-ul insuficient la tineri.

„Consumul excesiv de alimente procesate, carne roșie, fast food și zaharuri rafinate crește inflamația și riscul de cancer. Lipsa fibrelor din dietă afectează sănătatea intestinală și încetinește tranzitul intestinal. Acest lucru permite substanțelor nocive să stea mai mult timp în colon.

De asemenea, lipsa activității fizice contribuie la creșterea în greutate și la inflamația cronică. Mai mult, stilul de viață modern, stresul și utilizarea frecventă a antibioticelor pot afecta echilibrul bacteriilor intestinale, ceea ce influențează inflamația și riscul de cancer. Pesticidele, aditivii alimentari și alte substanțe chimice din mediu pot juca un rol în apariția mutațiilor celulare. Mulți tineri nu sunt testați la timp, deoarece cancerul colorectal era considerat o boală «a persoanelor în vârstă», ceea ce duce la diagnostic tardiv”, a punctat medicul specialist în oncologie.

Dr. Isabela Komporaly, medic specialist în Oncologie Medicală. Sursa foto: memorial.ro
Dr. Isabela Komporaly, medic specialist în Oncologie Medicală. Sursa foto: memorial.ro

Mituri despre cancerul de colon

Există mai multe concepții greșite despre cancerul de colon care pot influența înțelegerea și abordarea acestei boli. Dr. Isabela Anda Komporaly a corectat câteva dintre cele mai frecvente concepții greșite despre această afecțiune.

„Mulți cred că acest tip de cancer afectează doar persoanele vârstnice. Deși riscul de a dezvolta cancer de colon crește odată cu vârsta, tinerii pot fi, de asemenea, afectați. Tot mai mulți tineri sub 50 de ani sunt diagnosticați cu cancer colorectal, iar în unele cazuri boala poate fi mai agresivă în această grupă de vârstă.

De asemenea, mulți oameni cred că neoplasmul de colon provoacă simptome evidente, cum ar fi dureri severe sau sânge vizibil în scaun. În stadiile incipiente ale cancerului colorectal, simptomele pot fi minime sau absente. Unii oameni cred că o dietă sănătoasă poate preveni complet cancerul de colon.

Deși o dietă echilibrată, bogată în fibre și săracă în carne procesată, poate reduce riscul de cancer colorectal, nu poate preveni complet boala. Cancerul de colon este influențat de mai mulți factori, inclusiv genetica, stilul de viață, vârsta și istoricul medical. Screeningul regulat este încă esențial pentru prevenirea și depistarea precoce.”

Altă concepție greșită este legată de colonoscopie.

„Mulți oameni evită colonoscopia din cauza fricii de durere sau a temerii de riscuri. De obicei, colonoscopia este realizată sub anestezie sau sedare, astfel încât pacienții nu simt durere. Riscurile asociate sunt minime, iar beneficiile depistării precoce a cancerului colorectal sunt mult mai mari. Este recomandat să se facă acest test începând cu vârsta de 45-50 de ani sau mai devreme, dacă există factori de risc”, a subliniat medicul specialist.

Cât de des este indicat să se facă screening-urile

Dr. Komporaly sfătuiește oamenii să efectueze analize periodic, mai ales în cazul celor care au cazuri de cancer de colon în familie sau care au sindroame genetice.

„În cazul persoanelor cu risc mediu, fără antecedente familiale sau factori genetici, vârsta recomandată pentru începerea screening-ului este 45-50 de ani. Screeningul include o colonoscopie, o dată la 5 ani, dacă rezultatul este normal, și testul de sânge ocult în scaun, anual.

Persoanele cu risc crescut (istoric familial, boli inflamatorii intestinale, sindroame genetice) ar trebui să înceapă screening-ul la vârsta de 40 de ani sau cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticat un membru al familiei cu cancer colorectal. Frecvența colonoscopiei – la fiecare 3 ani.

În cazul persoanelor cu sindroame genetice (sindrom Lynch, polipoză adenomatoasă familială – FAP) screening-ul poate începe de la 20-25 de ani și trebuie făcut mai frecvent, chiar la fiecare 1-2 ani”, a spus medicul specialist.

Inovații în tratamentul și depistarea cancerului colorectal

Dr. Isabela Anda Komporaly ne-a explicat că tratamentul cancerului de colon depinde de stadiul bolii. Cele mai comune opțiuni includ chirurgia (în stadiile incipiente), chimioterapia, terapiile țintite și, mai nou, imunoterapia. În ultimii ani însă, cercetările în domeniul cancerului de colon au adus progrese semnificative în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea și tratamentul acestei afecțiuni.

„Implementarea inteligenței artificiale în procedurile de colonoscopie a îmbunătățit considerabil detectarea polipilor și a leziunilor precanceroase. De exemplu, începând cu iunie 2023, unele centre medicale utilizează sisteme bazate pe IA pentru a crește acuratețea diagnosticării, oferind pacienților șanse mai mari de prevenție și tratament timpuriu.

De asemenea, terapiile celulare avansate (imunoterapia și CAR-NK), cât și metodele de diagnosticare și screening pentru cancerul colorectal care au evoluat, cresc șansele de supraviețuire ale pacienților.

Aceste inovații reflectă angajamentul comunității științifice de a îmbunătăți prevenția, diagnosticarea și tratamentul cancerului de colon, oferind pacienților opțiuni terapeutice mai eficiente și personalizate”, a subliniat medicul.

Sfaturi pentru persoanele care se confruntă cu un astfel de diagnostic

Un diagnostic de cancer de colon poate aduce un val de emoții puternice: frică, anxietate, tristețe, furie sau chiar negare. Este absolut normal ca persoanele aflate în această situație să se simtă copleșite. Este important, totuși, să știe că nu sunt singure în această luptă. Dr. Isabela Komporaly a oferit câteva sfaturi care pot ajuta pacienții să facă față provocărilor emoționale.

„Este în regulă să simțiți și să exprimați emoțiile. Este firesc să aveți momente de tristețe sau îngrijorare. Nu vă învinovățiți pentru ceea ce simțiți. Găsiți o modalitate de a exprima ceea ce simțiți. Vorbiți cu cineva drag, scrieți într-un jurnal sau discutați cu un terapeut. Nu luptați singuri! Acceptați sprijinul familiei și al prietenilor. Chiar și un simplu mesaj sau o îmbrățișare pot face diferența. Căutați grupuri de suport pentru pacienții cu cancer. Împărtășirea experiențelor cu alții care trec prin același lucru poate aduce alinare.

Nu ezitați să cereți ajutor profesional. Un psiholog oncologic te poate ghida în gestionarea emoțiilor. Concentrați-vă pe ceea ce puteți controla. În loc să vă lăsați copleșiți de frică, încercați să vă axați pe lucrurile pe care le puteți controla: alimentație sănătoasă, odihnă, activități care vă aduc bucurie. Informați-vă despre tratament, dar evitați să vă pierdeți în informații negative pe Internet. Întrebați medicii orice nelămurire aveți.

Faceți lucruri care vă aduc liniște și bucurie. Ascultați muzica preferată, citiți cărți, petreceți timp în natură, practicați respirația profundă sau meditația. Găsiți un hobby care să vă distragă atenția și să vă ofere momente de relaxare. Cancerul poate părea o luptă dificilă, dar multe persoane trec cu succes peste această etapă. Fiți blânzi cu voi și celebrați fiecare mic progres. Fiecare zi în care luptați este o zi câștigată!”, a împărtășit oncologul.