Face lift Noul iMac, ajuns recent şi pe piaţa românească, te întâmpină încă de când îl scoţi din cutie cu imaginea de produs premium pe care Apple şi-a construit-o şi o păstrează cu sfinţenie.

De la mica pânză de pluş pentru curăţat ecranul până la tastatura ultra-subţire – cu care mulţi dintre utilizatorii înrăiţi de Mac nu se vor obişnui repede – totul pare perfect. Mai ales în varianta cu ecran de 24 de inci, computerul e ceea ce se cheamă un dispozitiv de home entertainment adevărat. Ecranul mare cu un contrast excelent, de tip glossy, îi poate însă deranja pe unii din cauza faptului că geamul de protecţie reflectă puternic lumina. În schimb, aplicaţiile multimedia, grupate în suita iLife şi accesibile şi prin telecomanda care arată ca un iPod justifică o bună parte din preţul de 6.400 de lei al iMac-ului de 24 de inci. În test, suita iLife a făcut destule nazuri, blocându-se în aplicaţii când îţi era lumea mai dragă. Colegii din departamentul tehnic, înrăiţi fani Apple, spun însă că a fost vina exemplarului aflat în test. E drept că memoria din dotare, de numai 1GB, pare insuficientă, însă iMac poate fi repede upgradat până la 4GB, prin fanta specială care asigură acces la sloturile pentru cardurile de memorie. Un scurt test de prelucrare grafică cu Adobe Photoshop CS3 a arătat însă că iMac se simte în largul său şi cu memoria standard.

Probabil că la capitolul design nu s-a inventat încă PC-ul care să arate la fel de bine ca un Mac. Iar iMac împinge lucrurile şi mai departe. În ciuda dimensiunilor generoase ale ecranului – în spatele căruia se află întregul computer – acesta este extrem de subţire (doar 20 cm). Reversul medaliei e că se încălzeşte extrem de puternic, chiar şi la solicitări deloc extreme, aşa că vara porniţi şi aerul condiţionat odată cu computerul. Din nou, departamentul tehnic spune că e vina exemplarului din test, însă aceeaşi temperatură foarte ridicată, mai ales în zona superioară, lângă camera video încorporată, am descoperit-o şi la modelele dintr-un magazin de electronice. O posibilă explicaţie a acestui fapt este că, în ciuda faptului că procesorul (Intel Core 2 Extreme T7700, cu o frecvenţă de tact de 2,8 GHz) este unul de laptop, interfaţa de conectare a acestuia cu placa de bază (FSB de 800 MHz) diferă de cea a memoriei (FSB 667 MHz). În schimb, computerul este extrem de silenţios, iar dacă impedimentul de mai sus îl consideraţi minor, atunci veţi avea un computer excelent pentru timp liber, multimedia, aplicaţii grafice sau editare de fişiere audio.

Însă nu şi pentru munca de acasă. Pentru că nu este compatibil cu standardul Unicode, iMac nu e potrivit pentru cei care scriu documente folosind fonturi cu diacritice. Nu uitaţi, un Mac poate să deschidă aproape orice document (eventual cu puţin ajutor de la aplicaţii externe), dar documentele create cu iWork (aplicaţia office a Apple) nu vor putea fi citite de către un PC Windows.