Cel puțin așa arată primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate, prezentat miercuri în cadrul unui eveniment de profil. Stdiul a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susține pentru diagnosticul și tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul și bolile respiratorii și tuberculoza.

Deoarece, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este responsabil doar pentru o parte dintre aceste boli, variabilă în funcție de boală, vârstă și sex, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăților făcute pentru bolile respective. Astfel, rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate  a plătit 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului.

”Dacă ne raportăm la suma totală plătită pentru cele 4 categorii de boli asociate fumatului (4.316.325.217,4 lei), fumatul este responsabil pentru 27,8% din aceste cheltuieli. Sursele  de finanțare a sistemului sanitar au fost Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății constituit din fonduri din bugetul de stat și din venituri proprii (așa- zisa ”taxă pe viciu”)”, se arată în studiul citat.

De asemenea, în anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%. Același studiu mai arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele 4 categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului. ”Fumatul este cea mai gravă pandemie mondială a momentului,  afectând peste un miliard de oameni, consumul de tutun reprezentând cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile. În România, ratele extrem de ridicate de afecțiuni pulmonare recunoscute ca fiind datorate fumatului sunt o consecință directă a extinderii acestui obicei în anii ’90”, spune Miron Bogdan, Prof. Dr. Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și președinte Fundația Medicală Pneuma.

Potrivit acestuia, cheltuielile sistemului de sănătate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor respiratorii și pentru bolile cardio-vasculare sunt aproape egale – 1.101.253.211,7 lei respectiv 1.202.590.587,1 lei -, în timp ce cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii și 14,2% pentru cele cardiovasculare. Practic, fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria combinate. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acțiuni și măsuri energice și congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050. Studiul a fost prezentat de către reprezentanții Fundației Medicale Pneuma, ai Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” și ai Rețelei Europene pentru Prevenirea Fumatului (ENSP).