România ar putea avea cel mai înalt pod suspendat pietonal din Europa

România este la un pas de o reuşită importantă la nivel european, una care sigur ca atrage foarte mulţi turişti: este vorba despre cel mai înalt pod suspendat din Europa.

Primarul comunei unde se va construi această atracţie a venit cu mai multe detalii.

Aşadar, vorbim despre comuna Parva din judeţul Bistrița-Năsăud. Acolo, ar urma să se construiască cel mai înalt pod suspendat din Europa. Proiectul îl va întrece pe cel care deţine în acest moment recordul: un pod din Italia ce are o înălţime de 175 de metri.

Podul ce urmează să fie realizat în România va fi plasat la o înălţime de aproape 200 de metri.

Edilul Ioan Strugari a anunţat pe pagina sa de socializare că proiectul a fost depus cu succes pe 29 aprilie. Linia de finanţare este căutată încă din anul 2020, însă abia acum s-a reuşit depunerea cu succes a dosarului.

„Știre de ultimă oră de interes public:

Pe 29 aprilie, am depus cu succes un proiect la care am ținut foarte mult să găsim o linie de finanțare încă din 2020. Astfel, am reușit să depunem un proiect care trece de granițele României și se pare că va fi cel mai înalt pod suspendat din Europa.

Italia a inaugurat recent un pod desemnat ca fiind cel mai înalt suspendat din Europa, având o înălțime de 175m, în timp ce al nostru se ridică aproape la 200m. Ne rugăm ca să trecem cu bine eligibilitatea și să semnăm contractul de finanțare. Să fie cu ajutorul Domnului!”, a scris primarul pe Facebook.

Primăria din Parva are nevoie de 6 milioane de euro pentru a transforma acest vis în realitate

Proiectul a fost depus la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Vorbim despre componenta de turism rural. Primăria din comuna Parva cere o sumă de 6 milioane de euro, iar cofinanţarea pentru acest pod suspendat va fi de 120.000 de euro (adică 2%).

Într-o declaraţie oferită jurnaliştilor de la Timp Online, primarul Ioan Strugari a explicat că un proiect asemănător a atras, în Germania, 500.000 de turişti într-un an. Edilul speră la măcar 100.000 de turişti pentru proiectul local.

Primarul spune că a fost ghid turistic şi înţelege cum funcţionează sistemul. Un proiect de această anvergură are capacitatea de a dezvolta rapid o comunitate întreagă. El oferă exemplul Branului, care s-a dezvoltat enorm graţie prezenţei castelului.

În plus, în comuna sa există foarte multe case ce ar putea fi transformate în pensiuni. Sunt case cu etaj, unde locuiesc doar părinţii, copiii lor fiind plecaţi în străinătate. Dacă proiectul acestui pod suspendat va primi finanţare, multe locuinţe din Parva ar putea deveni pensiuni, gata pentru a primi turiştii.

Răspunsul privind aprobarea finanţării pentru acest pod suspendat care urma să fie construit în comuna Parva va veni până la finalul lunii mai. Dacă proiectul va primi OK, edilul spune că totul va fi pus în funcţiune în 2025.

„Suma pe care o solicităm este de 6 milioane de euro cu o cofinanțare de 2% (120.000 de euro). Este o linie de finanțare deschisă de Agenția de Dezvoltare Nord-Vest, bani puțini, competiție mare, dar am depus cu succes fiindcă s-a luat în calcul și criteriul vitezei cu care au fost încărcate proiectele, iar noi suntem pe locul doi.

Dacă primim finanțare, și eu așa sper, vom avea de făcut o construcție destul de complicată în preajma satului. O astfel de punte, construită într-un sat din Germania, a atras într-un an 500.000 de turiști. Eu nu cred în astfel de minuni, dar fiind unică în România, eu sper că vom atrage 100.000 de turiști.

Parva are potențial să primească turiști fiindcă sunt multe case cu etaj goale. Copiii sunt plecați în străinătate, au bani, acasă stau doar părinții, când vor ști că le pot transforma în pensiuni, situația va fi alta. Proiectul acesta are însă puterea de a deschide zona turistică de aici până la Cluj. Ai venit cu avionul la Cluj, te-ai urcat în autocar, ai vizitat zona, te-ai dus mai departe.

Cel puțin județul Bistrița-Năsăud se poate dezvolta prin acest proiect. Eu am fost și ghid turistic și știu că Branul s-a dezvoltat enorm datorită unui castel. Dacă nu îl aveau, erau morți”, a explicat primarul Ioan Strugari.